anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

miercuri, 05.10.2022

Tehnologie şi muzică (5). Despre „omul de la butoane”

GALERIE
Neculai Seghedin
  • Neculai Seghedin
- +

„Inginer de sunet”, „Tehnician de sunet”, „Tehnician audio”, „Inginer audio”, „Tehnolog audio”, „Inginer de înregistrare”, „Inginer de mixare” etc., toate acestea desemnează ceea ce, în limbajul comun, se numeşte omul de la butoane, însă fără nicio conotaţie peiorativă! Adică acel personaj tăcut şi misterios, de regulă foarte serios, amplasat undeva în faţa scenei (acolo unde sunt cele mai bune locuri, râvnite de toţi), care numai el ştie cum să manevreze sute de butoane pentru a face ca audiţia să fie cât mai bună atât pentru public, cât şi pentru artiştii de pe scenă.

La noi i se spune, de regulă, inginer de sunet. Sunt ţări în care este interzisă atribuirea titlului de inginer celui care nu este membru înregistrat al unui organism de certificare în inginerie. Inginerii de sunet pot avea studii de specialitate sau, de cele mai multe ori, învaţă din mers, practicând efectiv ceea ce se poate numi atât meserie (care se fură), cât şi profesie (care se învaţă). Oricum, inginerii de sunet sunt nişte oameni aleşi, deoarece au cunoştinţe tehnice în electronică, prelucrarea semnalelor, tehnica înregistrărilor etc., la care se adaugă talentul şi calităţile artistice. De exemplu, la noi, au fost ingineri de sunet compozitori sau muzicieni precum Florin Bogardo, Paul Enigărescu şi Paul Urmuzescu sau, mai spre zilele noastre, Adrian Ordean, şi mai sunt şi alţii...

Inginerii de sunet pot folosi multe mijloace tehnice pentru înregistrarea, prelucrarea, amplificarea şi redarea semnalelor. De exemplu, numai pentru calibrarea sistemelor audio pot fi folosite atât mijloacele clasice, auditive, precum şi programe de analiză audio care au la bază Transformata Fourier Rapidă - FFT (Fast Fourier Transformation) (aici cu siguranţă că am dat frisoane absolvenţilor de politehnică, trezindu-le amintiri de la orele de matematică, vibraţii, acustică etc.). Oricum, se pare că, totuşi, cele mai bune metode de calibrare a sunetului sunt tot cele clasice, care se bazează pe simţul auditiv al inginerului de sunet.

Sunt situaţii în care se construiesc clădiri care includ instalaţii de sonorizare, inginerii de sunet fiind consultaţi încă din faza de proiectare, conlucrând cu arhitecţii, astfel încât să se asigure o dimensionare şi o amplasare optimă a elementelor componente instalaţiilor de sunet. Aceste instalaţii, după finalizarea construcţiei, sunt testate şi calibrate de către inginerii de sunet.

Există o problemă legată de egalitatea de gen în ingineria de sunet, deoarece sunt mai puţin de 5% doamne care lucrează în această branşă, dar şi atunci când o fac, se pare că ating performanţe deosebite. Adrian Ordean povesteşte de un concert din 1992 de la Arenele Romane, atunci când cei de la Uriah Heep au venit cu o blondă simpatică şi drăguţă şi care a făcut toate reglajele, de s-a auzit totul cristal, blonda precizând că nimeni nu trebuie să se mai atingă de butoane, până când a venit o celebră trupă românească ce a început să butoneze totul, de nu s-a mai auzit nimic!

Tehnologia a influenţat şi arta spectacolulul, show-ul în sine, prin efectele speciale utilizate, în afară de calitatea sunetului în spaţii închise sau deschise. De exemplu, în prezent, trupa ABBA reinventează modul de a interacţiona cu spectatorii. Spre deosebire de holograme care includ imagini de arhivă cu artiştii pe care îi reprezintă, membrii ABBA au petrecut 5 săptămâni într-un studio unde au fost filmaţi de 160 de aparate de înregistrare de ultimă generaţie. Au purtat costume speciale utilizate de obicei în filme şi reclame pentru a le capta mişcările în timp ce au susţinut un spectacol de 96 de minute. Membrii trupei vorbesc de experienţa imersivă a unui concert digital, tot acest concept revoluţionat fiind gândit de către George Lucas, regizorul Războiului Stelelor. Dacă în 1974, anul în care ABBA obţinea premiul Eurovision, hologramele erau o aplicaţie de laborator (am văzut aşa ceva în 1978, la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, era o reprezentare a unei ascuţitori chinezeşti de forma unui căluţ), iată că astăzi tehnologia a avansat atât de mult încât hologramele clasice devin un loc comun. De fapt, pentru spectacolul itinerant ABBA Voyager au fost filmaţi artiştii care acum au 60-70 de ani şi, apoi, au fost recreaţi, având înfăţişarea din 1974. Este un spectacol ABBA la care în locul artiştilor vedem holograme 3D. Se pare că industria spectacolelor va fi revoluţionată de acest salt tehnologic, mulţi artişti având deja în vedere efectuarea unor astfel de înregistrări care să rămână şi după dispariţia lor! Ce bine că am mai apucat spectacole cu oameni…

Până la urmă, însă, spectacolul este dominat de performanţa artiştilor, în ciuda tehnologiei!

Ce poate fi mai impresionant decât să-l vezi pe Gene Simmons (72 de ani), basistul de la KISS, ridicat pe o platformă la 10 metri înălţime cu nişte cabluri invizibile, timp în care acesta îşi interpreta partitura, sau zborul lui Paul Stanley (70 de ani), de la aceeaşi trupă, lansat ameţitor pe o tiroliană lungă de 50 de metri, pe deasupra spectatorilor, cu o mână ţinându-se de cablu şi cu o mână de chitară. Ce-i drept, nu mai şi cânta în timpul zborului! Are şi el o vârstă, totuşi!

Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, cadru didactic şi prorector responsabil cu activitatea didactică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

O reformă care nu se va face (II)

Cătălin ONOFREI

O reformă care nu se va face (II)

Poveste cu doi înecaţi.

opinii

Mahalaua digitală

Florin CÎNTIC

Mahalaua digitală

Deşi nu prea îmi pierd timpul cu comentariile sterile de pe social media, nu încetez să mă minunez de ticăloşia, prostia delirantă şi reaua credinţă care parazitează până la sufocare opiniile articulate, chiar dacă uneori provocatoare din bula mea, ale lui Dan Alexe, Sorin Ioniţă sau Mădălin Hodor. Când scriam acest text, în urmă cu foarte mulţi ani, credeam că se va atenua în timp cotcodăceala otrăvită a smintiţilor care intervin obraznic şi contondent pe internet. După cum vedem azi, maladia s-a agravat.

A plecat ministrul. Ce ne facem?

Ioan Alexandru TOFAN

A plecat ministrul. Ce ne facem?

Aşadar, o lege scurtă şi clară (150 de pagini sau chiar 120 este deja prea mult), generală şi fără elanuri civilizatoare, împreună cu o responsabilitate mare acordată celor care predau şi învaţă. Nu ştiu dacă este soluţia potrivită. Dar măcar ne putem gândi la ea, ca alternativă la începuturile care nu se mai termină ale reformelor din educaţie şi la legile care vor să fie săpate în piatră cu mina de la pix.

Despre copilărie (I)

Radu PĂRPĂUȚĂ

Despre copilărie (I)

Copilăria mea a coincis cu primii ani ai deschiderii „domniei” lui Ceauşescu, când se instaurase o efervescenţă în societatea românească. M-am gândit să povestesc despre perioada aceea, fiindcă este bine să nu uităm învăţămintele de atunci. 

pulspulspuls

Amantele dezvoltatorilor imobiliari din târg. Scurt ghid erotic pentru developeri

Amantele dezvoltatorilor imobiliari din târg. Scurt ghid erotic pentru developeri

Astăzi vom trece în revistă câte ceva din comportamentul hormonal de vârsta aproape septuagenară a unor dezvoltatori imobiliari din târgul nostru, stimaţi telespectatori. 

Caricatura zilei

Tractorul

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.