Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Tehnologie şi muzică (5). Despre „omul de la butoane”

GALERIE
Neculai Seghedin
  • Neculai Seghedin
- +

„Inginer de sunet”, „Tehnician de sunet”, „Tehnician audio”, „Inginer audio”, „Tehnolog audio”, „Inginer de înregistrare”, „Inginer de mixare” etc., toate acestea desemnează ceea ce, în limbajul comun, se numeşte omul de la butoane, însă fără nicio conotaţie peiorativă! Adică acel personaj tăcut şi misterios, de regulă foarte serios, amplasat undeva în faţa scenei (acolo unde sunt cele mai bune locuri, râvnite de toţi), care numai el ştie cum să manevreze sute de butoane pentru a face ca audiţia să fie cât mai bună atât pentru public, cât şi pentru artiştii de pe scenă.

La noi i se spune, de regulă, inginer de sunet. Sunt ţări în care este interzisă atribuirea titlului de inginer celui care nu este membru înregistrat al unui organism de certificare în inginerie. Inginerii de sunet pot avea studii de specialitate sau, de cele mai multe ori, învaţă din mers, practicând efectiv ceea ce se poate numi atât meserie (care se fură), cât şi profesie (care se învaţă). Oricum, inginerii de sunet sunt nişte oameni aleşi, deoarece au cunoştinţe tehnice în electronică, prelucrarea semnalelor, tehnica înregistrărilor etc., la care se adaugă talentul şi calităţile artistice. De exemplu, la noi, au fost ingineri de sunet compozitori sau muzicieni precum Florin Bogardo, Paul Enigărescu şi Paul Urmuzescu sau, mai spre zilele noastre, Adrian Ordean, şi mai sunt şi alţii...

Inginerii de sunet pot folosi multe mijloace tehnice pentru înregistrarea, prelucrarea, amplificarea şi redarea semnalelor. De exemplu, numai pentru calibrarea sistemelor audio pot fi folosite atât mijloacele clasice, auditive, precum şi programe de analiză audio care au la bază Transformata Fourier Rapidă - FFT (Fast Fourier Transformation) (aici cu siguranţă că am dat frisoane absolvenţilor de politehnică, trezindu-le amintiri de la orele de matematică, vibraţii, acustică etc.). Oricum, se pare că, totuşi, cele mai bune metode de calibrare a sunetului sunt tot cele clasice, care se bazează pe simţul auditiv al inginerului de sunet.

Sunt situaţii în care se construiesc clădiri care includ instalaţii de sonorizare, inginerii de sunet fiind consultaţi încă din faza de proiectare, conlucrând cu arhitecţii, astfel încât să se asigure o dimensionare şi o amplasare optimă a elementelor componente instalaţiilor de sunet. Aceste instalaţii, după finalizarea construcţiei, sunt testate şi calibrate de către inginerii de sunet.

Există o problemă legată de egalitatea de gen în ingineria de sunet, deoarece sunt mai puţin de 5% doamne care lucrează în această branşă, dar şi atunci când o fac, se pare că ating performanţe deosebite. Adrian Ordean povesteşte de un concert din 1992 de la Arenele Romane, atunci când cei de la Uriah Heep au venit cu o blondă simpatică şi drăguţă şi care a făcut toate reglajele, de s-a auzit totul cristal, blonda precizând că nimeni nu trebuie să se mai atingă de butoane, până când a venit o celebră trupă românească ce a început să butoneze totul, de nu s-a mai auzit nimic!

Tehnologia a influenţat şi arta spectacolulul, show-ul în sine, prin efectele speciale utilizate, în afară de calitatea sunetului în spaţii închise sau deschise. De exemplu, în prezent, trupa ABBA reinventează modul de a interacţiona cu spectatorii. Spre deosebire de holograme care includ imagini de arhivă cu artiştii pe care îi reprezintă, membrii ABBA au petrecut 5 săptămâni într-un studio unde au fost filmaţi de 160 de aparate de înregistrare de ultimă generaţie. Au purtat costume speciale utilizate de obicei în filme şi reclame pentru a le capta mişcările în timp ce au susţinut un spectacol de 96 de minute. Membrii trupei vorbesc de experienţa imersivă a unui concert digital, tot acest concept revoluţionat fiind gândit de către George Lucas, regizorul Războiului Stelelor. Dacă în 1974, anul în care ABBA obţinea premiul Eurovision, hologramele erau o aplicaţie de laborator (am văzut aşa ceva în 1978, la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, era o reprezentare a unei ascuţitori chinezeşti de forma unui căluţ), iată că astăzi tehnologia a avansat atât de mult încât hologramele clasice devin un loc comun. De fapt, pentru spectacolul itinerant ABBA Voyager au fost filmaţi artiştii care acum au 60-70 de ani şi, apoi, au fost recreaţi, având înfăţişarea din 1974. Este un spectacol ABBA la care în locul artiştilor vedem holograme 3D. Se pare că industria spectacolelor va fi revoluţionată de acest salt tehnologic, mulţi artişti având deja în vedere efectuarea unor astfel de înregistrări care să rămână şi după dispariţia lor! Ce bine că am mai apucat spectacole cu oameni…

Până la urmă, însă, spectacolul este dominat de performanţa artiştilor, în ciuda tehnologiei!

Ce poate fi mai impresionant decât să-l vezi pe Gene Simmons (72 de ani), basistul de la KISS, ridicat pe o platformă la 10 metri înălţime cu nişte cabluri invizibile, timp în care acesta îşi interpreta partitura, sau zborul lui Paul Stanley (70 de ani), de la aceeaşi trupă, lansat ameţitor pe o tiroliană lungă de 50 de metri, pe deasupra spectatorilor, cu o mână ţinându-se de cablu şi cu o mână de chitară. Ce-i drept, nu mai şi cânta în timpul zborului! Are şi el o vârstă, totuşi!

Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, cadru didactic şi prorector responsabil cu activitatea didactică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri