Tehnologie, talent si toleranta/ In atentia candidatilor la primarie – din Iasi, dar si din tara

La inceputul lunii (04.04.08), pe site-ul prestigiosului cotidian Frankfurter Allgemeine Zeitung am dat peste un articol dedicat unui studiu efectuat de firma de consultanta Roland Berger Strategy Consultants impreuna cu editia de duminica a ziarului german (Frankfurter Allgemeine Sonntagzeitung/FAS). Studiul ale carui rezultate sint prezentate si comentate in articolul "Deutschlands lebendigste Städte" (Cele mai vii orase ale Germaniei) a avut in vizor zece orase exemplare pentru niste regiuni creative. Acestea sint, in ordinea clasarii, urmatoarele: 1. München (care a obtinut cel mai mare punctaj, 12,52); 2. Stuttgart; 3. Hamburg; 4. Frankfurt; 5. Berlin; 6. Köln; 7. Düsseldorf; 8. Mannheim; 9. Nürnberg; 10. Leipzig (6,40 – asupra calcularii punctajului voi reveni mai jos).

Pina una alta, sa retinem cele trei atribute de baza care caracterizeaza aceste orase: tehnologie, talent si toleranta! Ele fac un oras atractiv pentru oamenii creativi si numai unde coexista toate cele trei conditii, aflam, se dezvolta un mediu urban inovativ – premisa pentru o mai mare bunastare a cetatenilor.

Dar sa vedem, mai intii, cum s-a calculat punctajul in urma caruia s-a alcatuit acest ranking. In mare, s-au avut in vedere trei indecsi: indexul tehnologiei (care se compune din inovatie, cercetare si dezvoltare); indexul talentului (capital uman, potential creativ, sustinerea educatiei/pregatirii profesionale); indexul tolerantei (deschidere, urbanitate).

13 factori

In detaliu, celor trei indecsi le corespund 13 factori care au intrat la evaluare (felul exact in care s-a calculat punctajul final nu-i cazul sa-l prezint aici, pentru ca-i destul de complicat si nici n-ar avea vreo relevanta pentru ceea ce ne intereseaza).

Primul factor este dat de infiintarile de firme "intensive" in materie de tehnologie, luindu-se in calcul numarul de infiintari de societati in branse de inalta tehnologie la 10.000 de angajati.

Al doilea il reprezinta personalul de conducere, adica procentajul acestuia din totalul celor activi/angajati in 2005.

Ca al treilea factor apare intensitatea patentelor, deci numarul patentelor inregistrate la 100.000 de locuitori, in functie de domiciliul inventatorului.

Al patrulea factor este dat de clasa creativa – cota parte a nucleului creativ si a specialistilor creativi din totalul celor activi, dupa grupe profesionale.

Pe locul cinci apare talentul ca rezultat al evaluarii initiativelor de excelenta ale Ministerului Federal pentru Educatie si Cercetare.

Al saselea factor il da talentul masurat prin procentul de personal inalt calificat, adica procentajul angajatilor cu studii superioare din totalul celor activi in 2005.

Factorul sapte, al treilea care intra-n compunerea indexului talentului, este dat de cistigatorii concursului Jugend Forscht (Tinerii cerceteaza), deci de numarul cistigatorilor pe plan federal intre 1992-2007 la milioanele de locuitori.

Cu factorul opt se trece la toleranta, iar primul lucru ce intra-n alcatuirea acestui index este numarul de studenti straini la institutiile de invatamint superior din semestrul de iarna 2005-2006.

Al noualea factor il reprezinta scolile internationale, mai exact cel al scolilor internationale si bilingve – acordindu-se 1 punct pentru oferta blingva, 2 pentru cea cu diploma internationala, rezultatul impartindu-se in final la numarul de locuitori.

Ca al zecelea factor avem comportamentul electoral, aici tinindu-se cont de rezultatul partidelor extremiste de dreapta la alegerile federale din 2005.

Al unsprezecelea factor este dat – tineti-va bine, dom’ inca primar si domni candidati! – de toleranta masurata din perspectiva cotei parte de boema, adica prin procentajul pe care-l reprezinta angajatii culturali si artistii liberi-profesionisti, scriitorii, artistii-performeri, muzicienii etc. din totalul de cetateni activi!

Al doisprezecelea factor se refera la toleranta existenta fata de parteneriatele legalizate, aici luindu-se in calcul numarul de noi inregistrari ale unor astfel de parteneriate in 2005 si 2006 fata de totalul cununiilor civile.

In fine, al treisprezecelea factor este dat de toleranta pentru subcultura, tinindu-se cont de votul unor experti pentru subcultura si bunavointa fata de homosexuali. (Deocamdata cea mai mare toleranta o demonstreaza Iasul fata de… maidanezi.)

Locul Iasului

Pina una alta, judecind asa, impresionist, un lucru pare cert: daca s-ar efectua la noi un studiu similar, pe primul loc ar iesi net detasat Bucurestiul, si asta nu in ultimul rind datorita decalajului enorm ca pondere demografica, economica, financiara, culturala etc. ce s-a constituit (si) in urma dezvoltarii Romaniei dupa modelul francez al unui stat hipercentralizat. Intrebarea este: pe ce loc s-ar situa Iasul? Ar prinde, oare, podiumul?

Formal, pare a avea sanse: exista nu mai putin de cinci universitati de stat, exista studenti strain (chiar, care o mai fi ponderea lor?), exista multe institutii de cultura, multi artisti, multi scriitori, multi medici, multi IT-isti, multi absolventi de studii superioare etc. etc. Cel putin la numar, la cifre raportate la numarul de locuitori, Iasul probabil ca sta bine. Dar de facto cred ca situarea sa ar produce macar o semi-deziluzie, pentru ca ceva imi spune ca un oras precum Clujul i-ar cam lua fata.

Pronosticul meu: Iasul s-ar situa cel mai probabil undeva pe la mijloc de clasament, pe-un – la pretentiile existente – mediocru loc 4 sau 5 si in cel mai bun caz pe locul 3.

Drumul creativilor, intre Eternitate si Bucuresti…

In comentariul sau din FAS, Rainer Hank arata ca, de ceva vreme, pentru nemti, discutia pro si contra unei mutari "de la Hamburg la Düsseldorf sau de la Berlin la München" reprezinta "un indragit joc de societate". Iar disputa este dusa cu argumente precum valoarea ofertei de-a petrece timpul liber vizavi de legaturile de transport, de sansele de-a face cariera vizavi de arta, cluburi si medii socio-profesionale. "Ferice aceia care pot fi selectivi", scrie Hank, "si gasesc, in principiu, peste tot un job. Lor le este mai usor sa impace parteneriatul intim cu profesia si sint mai putin dependenti de obisnuita existenta de trolley (valiza cu rotile, m.a.) a acelor nomazi moderni care fac weekend de weekend naveta de la Frankfurt la Berlin sau in alta parte". Exista, deci, "aceasta grupa de privilegiati care-si pot alege orasul lor preferat. Il numim – pornind de la urbanistul american Richard Florida – clasa creativa". De ea ar tine cei din noua industrie a serviciilor, avocati, investmentbankeri, ingineri, auditori economici si publicitari, dar si muzicieni, oameni de stiinta si creatori de moda. Drept creativi trec, deasemenea, si toti specialistii IT, webdesignerii, arhitectii si medicii-sefi.

Ei, luind in calcul cerintele si realitatea, pare evident ca, in ultimii zece ani (ca sa nu zic in ultimii 19), Iasul a pierdut mult mai multi oameni creativi decit a atras: numai eu unul, daca as sta sa-i numar doar pe cei pe care-i cunosc eu care au plecat fie la Bucuresti, fie au emigrat, as ajunge la un rezultat sumbru. Sumbru, pentru ca stiu multi care au plecat, dar nu-mi vin in minte decit vreo doua-trei persoane care sa fi venit sa se stabileasca la Iasi!

In concluzie, miza viitorului cam in asta ar consta: ca Iasul sa reatraga macar o parte din cei care au plecat, sa atraga in general oameni creativi, sa reprezinte o optiune demna de luat in serios pentru orice absolvent de studii superioare din tara. Deocamdata, doar din tara… Ce trebuie facut pentru asta poate fi lesne dedus din factorii care au stat la baza studiului prezentat mai sus. Mai greu e cu facerea.

Publicitate și alte recomandări video