Templul cărţii
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Templul cărţii

GALERIE
Florin Cintic
  • Florin Cintic
- +

Cum dintre instituţiile culturale ale Iaşului una pare să fie în continuare uitată, vă cer îngăduinţa de a relua un text de acum cinci ani, încă trist de actual, cu speranţa că autorităţile judeţene vor găsi, după trei decenii de ignoranţă, o soluţie şi pentru biblioteca judeţeană. Mai ales că noul lider al PNL Iaşi este un cărturar recunoscut.

„Contrar imaginii curente a celor lejer alfabetizaţi, biblioteca nu e doar un depozit de hârţoage care adună praful între coperţi şi ocupă, inutil, un spaţiu unde s-ar putea face ceva mai profitabil. Refăcând simbolic metafora cunoaşterii nesfârşite, a efortului şi a dibăciei pe care le presupun construcţia de sine, biblioteca e considerată, încă din vremurile îndepărtate ale papirusului şi a pergamentelor, un labirint, o încercare a minţii. E un spaţiu privilegiat care adună cunoştinţele lumii şi care provoacă pe cei care vor să-şi depăşească animalitatea. E un loc de care încă avem nevoie până se va inventa plasturele cu deşteptăciune.

Dar, vai, biblioteca nu mai e la modă. Huţupanilor manelizaţi, cu creierii lustruiţi de kitsch şi de telenovele, precupeţelor care se hrănesc din monstruoasa panaramă răcnită a televiziunilor de consum, precum şi hipsterilor pensaţi, semidocţi «cool» care-şi ostoiesc ignoranţa cu pastilele prefabricate de pe Google, spoială de cunoaştere cu iz de inteligenţă, cărora tableţica le e mai la îndemână decât acel produs greoi, din hârtie tipărită, legat cu coperţi, incomod, (complet out of fashion, dragă, care mai presupune şi un efort fizic să-l parcurgi, gen), biblioteca nu le mai spune nimic.

Oamenilor politici, de asemenea. Cu greu (şi nu îndrăznesc să mă gândesc la deconturile facturate exagerat) a fost terminat în capitală proiectul început cu decenii urmă al Bibliotecii Naţionale. Al clădirii Samsung, mai exact, aşa cum este ea cunoscută bucureştenilor, graţie reclamei imense care ţine loc de fronton al respectivului lăcaş de cultură. Iar în ceea ce priveşte autorităţile locale, cred că pot fi număraţi pe degete edilii din toată ţara care au avut inteligenţa să investească în biblioteci noi (şi aici, ca şi în cazul muzeului judeţean, Bacăul dând clasă Iaşului!).

La noi, singura investiţie făcută după revoluţie de autorităţile locale în infrastructură culturală a fost construcţia Ateneului Tătăraşi, gândit ca un centru de interes pentru cultura de cartier, dar lipsit de o viziune arhitectonică şi de o perspectivă funcţională pentru ceea ce era cu adevărat necesar într-un astfel de caz. În rest, în afară de restaurarea Casei Pogor, proiect pentru care Lucian Vasiliu şi-a mâncat sufletul mai mult de un deceniu, autorităţile locale (municipale şi judeţene) au fost complet opace la nevoile instituţiilor de cultură. Starea alarmantă şi apoi pierderea în instanţă a sediului Filarmonicii (Casa Balş cu sala Notre Dame de Sion) a făcut ca o instituţie de clasă, de rang internaţional, cu un public format, fidel şi rafinat, să rămână pe drumuri. Apoi a urmat împrumutul extern făcut de Ministerul Culturii (pe care îl vom returna noi, copii, nepoţii şi strănepoţii noştri) care a dus la închiderea pentru reparaţii şi restaurare a Teatrului Naţional şi a Palatului Culturii. Cu această ocazie, «marele scriitor» care conducea Consiliul Judeţean a aruncat în stradă Biblioteca Judeţeană «Gh. Asachi» distrugându-i atât o parte importantă a patrimoniului, cât şi funcţia socială esenţială pe care această instituţie o îndeplinea. Pentru că, în primul rând, despre asta trebuie să vorbim.

În vara lui 1990 când, prin ordinul ministrului culturii de atunci, Andrei Pleşu, deveneam vicepreşedinte la Direcţia pentru Cultură în echipa doamnei Maria Carpov, semioticiană şi traducătoare de faimă, îmi amintesc că am formulat, la rugămintea primului prefect al Iaşului, profesorul Dan Gâlea, două priorităţi pentru investiţiile culturale care se prefigurau: prima era ridicarea unui sediu adecvat bibliotecii judeţene (gândit, pe spaţiul atât de râvnit azi al parcului din faţa clădirii World Trade Center, ca un centru cultural-social) şi a doua era restaurarea Castelului de la Miclăuşeni unde visam un centru european de rezidenţe culturale şi artistice. Cum nu au trecut decât aproape trei decenii de atunci fără ca autorităţile locale să mişte vreun deget în acest sens, îndrăznesc să atrag atenţia celor aflaţi astăzi în campanie electorală (a opta generaţie de politicieni care ne cer votul!) că rezolvarea sediului bibliotecii judeţene nu e un moft care să poată fi expediat în promisiuni fără acoperire. Şi iată de ce:

Biblioteca publică, spre deosebire de cele specializate, ale universităţilor, reprezintă singura şansă de culturalizare pentru cei fără mijloace, din familiile nevoiaşe. Chiar în aceste medii ostile, dominate de sărăcie, infracţionalitate şi barbarie, sunt copii care vor să înveţe şi care merită această şansă.

Biblioteca publică este prima investiţie făcută de autorităţile locale oriunde în lume. Chiar în state extrem de bogate şi de dezvoltate (cum sunt, bunăoară, cele scandinave) municipalităţile investesc masiv în centre cultural-sociale realizate în jurul bibliotecii publice. Aici sunt construite spaţii care oferă o multitudine de servicii culturale în afara împrumutului propriu-zis de carte şcolară sau universitară pentru cei care fac studii şi nu au mijloacele să-şi procure materialul bibliografic necesar sau pentru programe de promovarea lecturii. Aici sunt spaţii de joacă pentru copii, săli de audiţie, locuri de loisir cultural, cu albume de artă şi muzică de calitate, expoziţii temporare etc. Aşa cum neculturalii se duc la Mall să se zgâiască la vitrine şi să arunce cu bani, există cetăţeni care ar avea nevoie de o alternativă artistică, intelectuală, educativă  la consumism şi asta, da, e OBLIGAŢIA aleşilor locali să o asigure, gratis.

În fine, biblioteca publică, alături de teatre, muzee, filarmonici sau galerii de artă asigură un nivel ridicat de calitate a vieţii care sporeşte valoarea investiţiilor economice şi atractivitatea pentru forţa de muncă calificată. Da, e un indicator economic pe care cei care fac business trebuie să-l ia în considerare şi să-l sprijine.

Un proiect cultural de succes care mobilizează resurse importante poate, desigur, contribui la o mai bună difuzare a imaginii oraşului, dar o instituţie fundamentală care are impact educaţional şi formativ direct asupra propriilor cetăţeni, mai ales asupra publicului tânăr, aşa cum este o bibliotecă publică, trebuie finanţată cu prioritate. După iniţiativele societăţii civile care au făcut biblioteci volante în tramvai şi parcuri, e timpul unei decizii politice care să rezolve această ruşine a unui oraş care pretinde că e cultural şi unde visăm să facem o Capitală a Cărţii. Fără Bibliotecă?”

Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi scriitor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

CFR - scurtă istorie

Cătălin ONOFREI

CFR - scurtă istorie

Să fie un semn că Drulă e alesul?

Filmuletul zilei

opinii

Proaspăt inadaptaţi

Briscan ZARA

Proaspăt inadaptaţi

Există o teorie ciudată care spune că fără frică nu poate exista viaţă. Frica este un rău necesar, obligatoriu pentru supravieţuire, iar dacă acesta nu vine din exterior, ţi-l faci singur. Când pereţii casei te apară de toţi demonii externi reali, în carne şi oase, îi descoperi cu cea mai mare pasiune pe cei interni, imaginari, mult mai mulţi şi mai fioroşi…

O perspectivă statistică asupra maternităţii la mamele minore

Ciprian IFTIMOAEI

O perspectivă statistică asupra maternităţii la mamele minore

În România, vârsta majoratului este la 18 ani, fiind oarecum asimilată cu ieşirea din perioada adolescenţei şi începutul maturităţii (adultul tânăr). Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) se referă la adolescenţă ca fiind perioada de dezvoltare fizică şi psihică cuprinsă între 15 şi 19 ani. În articolul din această săptămână, ţinând cont de definiţia OMS, vom analiza din punct de vedere statistic problematica legată de maternitatea la mamele minore (maternitatea adolescentină).

Povestea de război a marii Regine (III)

Mihai DORIN

Povestea de război a marii Regine (III)

În emoţionanta sa scrisoare testamentară, intitulată „Ţării mele şi poporului meu”,  Regina Maria din anii senectuţii se dezvăluie cu aceeaşi sinceritate ca în cei ai tinereţii: „V-am iubit cu toată puterea inimii mele şi dragostea mea a fost puternică, plină de avânt; mai târziu a devenit răbdătoare, foarte răbdătoare. Mi-a fost dat să trăiesc cu tine, Poporul meu, vremuri de mare restrişte şi vremuri de mari împliniri. Pentru un timp, mi-a fost dat să-ţi fiu călăuză, să-ţi fiu inspiratoare, să fiu aceea care a păstrat flacăra vie, aceea care a devenit centrul de îndârjire în zilele cele mai negre. Aceasta ţi-o pot spune astăzi căci nu mai sunt în viaţă. În acele zile mi-ai dat un nume ce mi-a fost drag: m-ai numit «Mama tuturor» şi aşa vreau să rămân în amintirea ta, aceea care putea totdeauna să fie găsită în clipele de durere sau de pericol...”.

pulspulspuls

Bun, să zicem: iese Gigi. Ar putea bate cineva înapoi la uşile ferecate?

Bun, să zicem: iese Gigi. Ar putea bate cineva înapoi la uşile ferecate?

Multă lume auzim că a vibrat pozitiv zilele trecute, când s-a auzit că fostul premare Gigi a câştigat la Botoşani, în instanţă, pe cererea de eliberare condiţionată de la puşcărie unde stă din cauza mitei pretinse la semaforizarea inteligentă de la Iaşi. 

Caricatura zilei

Trenu

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.