Tendințe economice îngrijorătoare la Iași – Se „nasc“ tot mai puține firme și „mor“ tot mai multe. Care sunt cauzele?
În prima jumătate a anului 2024, antreprenorii români au făcut câțiva pași înapoi în fața provocărilor economice și legislative, iar cei din Iași s-au conformat acestei tendințe. Conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), numărul firmelor nou înmatriculate a scăzut semnificativ, în timp ce numărul companiilor care și-au suspendat activitatea sau au fost dizolvate sau radiate a crescut considerabil. Mai mult, s-a înregistrat și o creștere a numărului de profesioniști care au intrat în insolvență în acest an.
În total, în România și-au suspendat activitatea în prima jumătate a acestui an 10.412 firme (cu 31% mai mult decât în primul semestru din 2023), în timp ce totalul firmelor dizolvate a crescut cu 15,5%, iar cel al firmelor radiate cu peste 34%. Concomitent, numărul profesioniștilor intrați în insolvență a crescut cu 8% față de anul anterior, în timp ce înmatriculările de noi firme, PFA-uri, Întreprinderi Individuale sau Întreprinderi Familiale a scăzut cu 12%.
Citiți aici integral Ziarul de Business nr. 26
În Iași, creșterea numărului de firme suspendate și dizolvate a fost chiar mai accentuată decât la nivelul țării. În total, aici au fost suspendate, radiate, dizolvate sau au intrat în insolvență 3.045 de persoane juridice, în timp ce numărul celor nou înmatriculate a fost de 2.687.
La Iași au fost cu 43% mai multe firme care și-au suspendat activitatea
Suspendarea activității unei firme este o măsură temporară ce poate dura până la trei ani și implică întreruperea activităților economice, dar nu și a obligațiilor legale, cum ar fi depunerea declarațiilor fiscale. În județul Iași, 467 de firme și-au suspendat activitatea în perioada ianuarie-iulie 2024, marcând o creștere procentuală de 43% față de anul anterior. Iașul ocupă astfel locul al treilea la nivel național în acest clasament, fiind depășit doar de București (1.236 firme suspendate) și Cluj (663 firme suspendate).
La nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, creșterea numărul firmelor suspendat în acest an a fost cu 29% mai mare decât în anul anterior, iar două dintre județele componente ale regiunii, Suceava și Botoșani, au fost printre județele din țară cu cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de firme suspendate (+51% în Suceava, + 49% în județul Botoșani).
Ce mesaj transmit aceste cifre, de fapt?
Președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași, Paul Butnariu, este convins că “Cifrele reflectă anul pe care, din cauza măsurilor punitive din 2023, ne zbatem să îl traversăm. Economia își găsește soluțiile de a nu intra in colaps, multe societăți sunt în stand by, aşteaptă să vadă ce se întâmplă. În agricultură și construcţii, de exemplu, e mult mai greu după ridicarea facilităților fiscale”.
Firmele din domeniile menționate de preşedintele Camerei de Comerț și Industrie Iași au înregistrat cele mai mari creșteri procentuale față de anul trecut: în prima jumătate din anul 2024 au fost suspendate cu 73% mai multe firme din domeniul “Construcții” și cu 61% mai multe în “Agricultură, silvicultură și piscicultură”. Iar dintre societățile dizolvate în acest an, cele din domeniul construcțiilor au avut a treia cea mai mare rată de creștere.
Activitatea economică din Iași se dizolvă rapid
Prin dizolvarea unei societăți se efectuează operațiuni care pregătesc încetarea existenței societății și lichidarea patrimoniului. Pe perioada procedurii dizolvării în România, societatea comerciala își păstrează personalitatea și existența juridică numai în scopul desfășurării operațiunii de lichidare. Creșterea numărului de companii în dizolvare arată așadar o intenție a antreprenorilor de a pune punct activităților economice pe care le desfășurau. La nivel național, această intenție a fost cu 15,5% mai mare decât în anul 2023.
Cele mai multe firme dizolvate erau din domeniul „Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor” (6.125 firme dizolvare, cu 670 mai multe decât anul trecut).
Următoarele cele mai numeroase erau companii de „Construcții”, domeniu din care s-au dizolvat în perioada ianuarie-iunie 2.280 de asemenea entități (cu aproape 500 mai multe decât anul trecut). Acestea reprezentau 10% din totalul companiilor dizolvate în România, tot atât cât s-au dizolvat și din rândul firmelor care se ocupă în principal cu „Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice”
Cele mai multe firme dizolvate au fost din Municipiul București și județele Ilfov, Constanța, Cluj și Timiș, în timp ce Iașul a avut al șaselea cel mai mare număr de firme dizolvate din țară (852) și tot a șasea cea mai mare creștere procentuală a numărului de dizolvări în comparație cu anul trecut. La Iași, numărul firmelor aflate în etapa de dizolvare a crescut de peste două ori mai mult față de media la nivel național. Aici au fost cu 36% mai multe firme dizolvate în prima jumătate din acest an față de aceeași perioadă din 2023.
Tendința s-a remarcat încă de la începutul acestui an, când Sorin Simon, consilier juridic în cadrul Antreprenor, companie de consultanță pentru micii întreprinzători, remarcat pentru Ziarul de Iași:
“Începutul de an a fost marcat de o avalanșă de dizolvări și radieri. Dar ceea ce contează aici nu e neapărat ceea ce s-a întâmplat la Iași, ci trendul la nivel național. Mulți antreprenori pur și simplu au intrat în panică atunci când au văzut care sunt măsurile fiscale ce vor fi implementate în 2024 și, dacă aveau afaceri mici, la limita supraviețuirii, au decis să le închidă. Cu noile condiții de impozite și taxe, business-urile lor nu ar mai fi fost rentabile”.
Din Regiunea Nord-Est, doar în Suceava s-a mai înregistrat o creștere procentuală a firmelor dizolvate comparabilă cu cea din Iași (+32%). În același timp, în Vaslui numărul firmelor dizolvate a crescut cu 13%, iar în Bacău cu 2%. În schimb, în Botoșani (-6%) și Neamț (-3%), numărul firmelor dizolvate a fost mai mic decât în 2023, ceea ce a făcut ca Regiunea Nord-Est să înregistreze o creștere medie cu 11% a firmelor dizolvate, sub media la nivel național, în comparație cu perioada precedentă,.
Modificările fiscale au radiat agricultura
În viața unei societăți comerciale, după etapa de dizolvare sau de lichidare a unei societăți comerciale urmează radierea din Registrul Comerțului, “moartea” companiei, cu alte cuvinte. Iar în prima jumătate a anului, societățile radiate au fost însă de două ori mai numeroase decât cele dizolvate, peste 45.500 la nivelul întregii țări, cu 34% mai multe decât în prima jumătate a anului 2023. Mai mult de atât: nu a existat niciun județ în care numărul companiilor radiate în acest an să fi fost inferior celui din 2023.
Județul Iași a avut al șaptelea cel mai mare număr de companii radiate din țară (1.568, cu 29% mai multe decât în aceeași perioadă din 2023). Motive de îngrijorare au însă și antreprenorii din Suceava și din Botoșani. În aceste județe, rata de creștere a firmelor radiate a fost mai mare decât în Iași și chiar mai mare decât media la nivel național în cazul Sucevei (+36%).
Comerțul, agricultura și domeniul „Transport și depozitare” au fost cele din care s-au radiat cele mai multe companii. Față de anul anterior, însă, “Agricultura, silvicultura și piscicultura” e de departe domeniul care a avut cel mai mult de suferit: numărul companiilor de specialitate radiate a crescut cu 85% față de primul semestru din 2023. Descurajate par să fi fost și companiile din domeniul „Învățământ”, acolo unde numărul societăților radiate a crescut cu 71% față de anul anterior, precum și cele specializate în „activități de spectacole, culturale și recreative” (unde s-au radiat cu 53% mai multe societăți decât în 2023).
Județul Botoșani – cea mai mare rată de creștere a numărului de insolvențe
Cât despre profesioniștii intrați în insolvență, trei dintre județele Regiunii de Dezvoltare Nord-Est au avut printre cele mai mari creșteri din țară. În Botoșani, în prima jumătate din 2023 au fost înregistrate zece insolvențe. În prima jumătate a acestui an, numărul insolvențelor a ajuns la 28 (+180%). Această creștere a plasat județul Botoșani pe primul loc la nivel național în ceea ce privește dinamica numărului de insolvențe în 2024 față de 2023. Bacăul, cu o creștere cu 62% și Suceava cu un număr de insolvențe cu 41% mai mare decât anul trecut, au fost pe locurile 4 și 6 la nivelul țării. În Iași au fost 158 de profesioniști intrați în insolvență, cu 8 mai mulți decât anul trecut (+5%).
Domeniile în care s-au înregistrat cele mai multe noi cazuri de insolvență au fost “Comerțul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor” (986 insolvențe) și “Construcţii” (766 insolvențe, în creștere cu 12% față de anul anterior).
Declin în înmatriculările de firme
De parcă toate acestea nu ar fi fost de ajuns, scăderea numărului de firme nou înmatriculate vine să accentueze prudența, dacă nu chiar teama antreprenorilor față de evoluția economiei. Numărul firmelor nou înmatriculate a scăzut atât la nivel național, cât și în Iași. Față de anul trecut, s-au înmatriculat cu aproape 9.500 mai puține SRL-uri, PFA-uri, Întreprinderi Familiale sau Întreprinderi Individuale în toată țara. Doar Municipiul București a înregistrat o ușoară creștere (+2%) a numărului total de înmatriculări, în timp ce în restul țării s-au înregistrat doar scăderi.
Această scădere este atribuită în principal modificărilor legislative și fiscale recente, care au descurajat antreprenorii să înființeze noi PFA-uri. Un exemplu concret este contribuția de 10% din nivelul a șase salarii minime, pe care trebuie să o plătească antreprenorii pentru asigurările de sănătate, indiferent dacă au sau nu activitate.
“Prin măsurile luate, guvernul Ciolacu pare să le fi transmis celor care aveau PFA următorul mesaj: fie renunțați, fie vă faceți SRL-uri. Eu cu PFA-uri să nu va mai prind! Așa se explică apetitul scăzut al antreprenorilor pentru desfăşurarea activității economice sub umbrela unui PFA la acest început an”, sublinia, la începutul acestui an, consilierul juridic Sorin Simon. “Când mai vine câte un client la noi în birou și spune că vrea să-și înființeze un PFA, îl întrebăm de două ori: sunteți sigur că vreți PFA?”, a mai spus atunci antreprenorul.
Din totalul înmatriculărilor din acest an, în România, SRL-urile au reprezentat 74%, iar PFA-urile 22%. Numărul persoanelor fizice autorizate (PFA-uri) a scăzut cu 28% față de anul anterior, de la 21.241 în prima jumătate a anului 2023, la 15.310 în aceeași perioadă din 2024, iar scăderile s-au înregistrat în toate județele din România, inclusiv în Municipiul București.
În Bistrița Năsăud (-67%), Cluj (-54%), Teleorman, (-53%) și Tulcea (-52%) s-a manifestat însă cel mai mare declin procentual al numărului de PFA-uri nou înmatriculate față de anul anterior. În Iași, acest declin a fost de 31%, după ce numărul PFA-urilor nou înmatriculate a scăzut de la 770 în 2023, la 532 în 2024.
În schimb, numărul SRL-urilor nou-înmatriculate a crescut cu 2% față de anul anterior la nivelul țării și cu 3% în Iași. După numărul de SRL-uri nou înființate, Iașul, cu 2.017 noi societăți cu răspundere limitată înmatriculate în acest an, a fost pe locul al cincilea în țară după București, Ilfov, Cluj și Timiș.
Antreprenorii din domeniul „Agricultură, silvicultură și pescuit” au fost cei mai ezitanți în privința lansării unor noi afaceri. Dacă în primul semestru din 2023 s-au înmatriculat 7.773 de noi companii în acest domeniu, în 2024 numărul companiilor nou înmatriculate cu 76% mai mic.
Toate acestea s-au întâmplat, spune Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași, pentru că „Statul nu se uita în curtea lui, sunt în continuare cheltuieli, cheltuieli, cheltuieli, dar nu sunt bani băgați în circuitul educaţiei și sănătății. Sunt tot felul de cheltuieli cu sinecuri și stipendii. Mediul economic încearcă să țină țara asta pe un curs, iar mediul administrativ politic cheltuiește”.
Datele furnizate de ONRC evidențiază o tendință generală de încetinire a activității economice la nivel național, inclusiv în județul Iași, marcată de creșterea numărului de dizolvări, radieri și suspendări de firme, dar și de o scădere a înmatriculărilor de noi entități economice. Această situație reflectă dificultățile cu care se confruntă mediul de afaceri în fața noilor provocări economice și legislative din România.
Publicitate și alte recomandări video