Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Tenismenii şi banii lor. De la conturile pe minus ale tinerilor, la milioanele lui Halep şi Pavel

GALERIE
tenismeni romani
  • tenismeni romani
- +

Jucătorii de tenis produc un spectacol care face deliciul tribunelor de pe întreg mapamondul, dar şi al milioanelor de telespactatori. Acest aspect propulsează sportul alb în topul celor mai bine plătite domenii, dacă ne referim la nivel înalt. Talentul nativ şi munca reprezintă două calităţi esenţiale pentru ca tenismenii să atingă poturile de milioane de dolari, însă nu sunt de ajuns, potrivit ProSport. Simona Halep face şi ea istorie pe plan mondial, iar probabil mulţi copii care încă nu şi-au ales drumul către un sport îşi doresc să ţină racheta în mână.  Părinţii lor investesc considerabil în echipamente, deplasări la turnee, terenuri de antrenament şi antrenori. În urma acestor constatări, apare şi întrebarea: când vor fi recuperate sumele investite?

Dacă aruncăm o scurtă privire pe site-ul oficial ATP, sportivii care nu se regăsesc în Top 500 au strâns în toată cariera cel mult 20.000 de dolari. Astfel, jucătorii mai slab clasaţi au nevoie să-şi acopere cheltuielile şi recurg des la participarea în competiţii care nu se regăsesc în calendarul oficial. Respectivele turnee au loc în ţări precum Germania, SUA, Cehia, având formatul de ligi ale respectivelor state, cu premii între 5.000 şi 10.000 de dolari. „Masa şi cazarea sunt asigurate de ligile respective şi poate participa orice profesionist, indiferent de vârsta sau naţionalitate. Există şi turnee demonstrative la care pot lua parte amatori, profesionişti şi celebrităţi, gustate din plin de consumatorii de sport“, explică pentru ProSport un oficial al FRT.

Pe de altă parte, în afară de premiile strict sportive, se pot obţine venituri şi din contractele de publicitate. Atunci când un meci care face parte dintr-un eveniment notabil este transmis la televizor, reclamele de pe tricourile lor capătă preţ. Companiile private plătesc de la câteva mii de dolari la câteva zeci de mii, în funcţie de importanţa respectivei partide. Dacă ne referim la ţările în care se găsesc producători importanţi de articole sportive, tinerii tenismeni locali încasează diverse recompense pentru folosirea echipamentelor. Ca o concluzie, există şi jucători care nu se află în vârful ierarhiei şi se pot descurca pe plan financiar, chiar dacă performanţele lor nu intră în atenţia publicului.Pentru a plasa informaţiile într-un context mai larg, ProSport a stat de vorbă cu Patricia Ţig (19 ani), o promiţătoare jucătoare din România, dacă luăm în calcul recentele competiţii câştigate. Gălăţeanca a dezvăluit faptul că în turneele Futures la care majoritatea tinerilor români participă, costurile se ridică mult peste câştiguri, mai scrie ProSport

„La nivel ITF (n.r. - Turnee Futures) cheltuielile sunt duble, poate chiar triple faţă de câştiguri. De exemplu, la un turneu în valoare de 10.000 de dolari, fata care cucereşte trofeul primeşte puţin peste 800 de dolari. Doar cheltuielile sportivului la o astfel de competiţie totalizează în jur de 1.500 de dolari. Aici se mai adaugă şi banii care trebuie destinaţi antrenorului. La o radiografie, cred că numai jucătorii din Top 100 se află pe plus. Cei din Top 50, mulţi câştigând deja turnee ATP sau WTA, îşi permit momente de răsfăţ“.
Patricia a triumfat în cinci turnee de tip Futures, dotate cu premii totale în valoare de 10.000 de dolari, într-un interval de doar câteva luni. Respectivele competiţii au avut loc în Turcia, pe zgură. Ea a strâns 24.220 de dolari din tenis, atât la simplu cât şi la dublu.Câştigurile sunt supuse şi  impozitelor, iar ca o ironie a sorţii, tenismenii consacraţi încasează sute de mii de euro şi plătesc dări mai mici, raportat la venituri. Asta pentru că avocaţii şi băncile constituie factori esenţiali, ce fac diferenţa.

„Bogaţii“ tenisului îşi aleg ca reşedinţă state în care fiscalitatea este cât se poate de relaxată, cele mai frecvente fiind Monte Carlo şi Elveţia. Frumuseţea locurilor din cele două ţări n-are nimic de-a face cu alegerea lor, sportivii petrecându-şi majoritatea timpului prin oraşele în care merg la turnee sau cu familiile lor. Monte Carlo reprezintă un adevărat paradis fiscal, ţinând cont că impozitele sunt fine infime, fie inexistente.

În Elveţia se poate remarca o stare de fapt şi mai interesantă: persoanele cu o situaţie materială impresionantă pot negocia cu guvernul. În acest mod, rămân mulţumite ambele părţi: înstăriţii scapă ieftin de impozite, iar guvernul obţine bani uşor de la ei. Cele mai elocvente exemple se disting în cazul în cazul lui Novak Djokovic din Serbia (reşedinţa în Monte Carlo), Jo-Wilfried Tsonga din Franţa (reşedinţa în Elveţia), Richard Gasquet din Franţa (reşedinţă în Elveţia), Tomas Berdych din Cehia (reşedinţă în Monte Carlo), toţi jucători din Top 10 ATP.  Multe dintre turneele importante au loc în oraşe aflate la mare distanţă de România, iar dezavantajele sunt numeroase pentru Simon Halep, Victor Hănescu şi colegii lor. Biletele de avion implică sume consistente, acestea neputând fi achiziţionate dinainte, din cauza calendarului încărcat al circuitului profesionist. Pe de altă parte, cea mai ieftină cameră de hotel la o competiţie importantă costă minimum 150 de dolari pe zi!

De-a lungul timpului românii au câştigat sume impresionante din tenis, dacă nu luăm în considerare şi cheltuielile: Simona Halep – deţine recordul tuturor timpurilor în clasamentul feminin: 2.739.187 de dolari (total) şi 699.542 în 2014, Irina Spîrlea 2.653.966 de dolari, Sorana Cîrstea 2.623.750 de dolari (total) şi 58.991 în 2014, Monica Niculescu 2.482.649 de dolari (total) şi 145.070 în 2014, Ruxandra Dragomir 1.861.423.

La  masculin s-au învârtit sume  considerabile la competiţiile obişnuite, dar şi la turneele de Grand Slam, acolo unde valoarea cecurilor s-a egalizat între timp cu cele de la feminin. Astfel, cei mai importanţi tenismeni români au acumulat premii: Andrei Pavel 5.225.028 de dolari, Victor Hănescu 4.044.274 de dolari (total) şi 82.996 în 2014, Ilie Năstase 2.076.761 de dolari, Adrian Voinea 1.836.277 de dolari, Horia Tecău 1.761.889 de dolari (total) şi 57.716 în 20114, Adrian Ungur 738.305 de dolari (total) şi 3.288 în 2014.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri