„Eu, Minister de Finanţe, n-am avut o discuţie pe acest subiect”, a afirmat, luni, Eugen Teodorovici, în cadrul unor declaraţii de presă. Ministrul Finanţelor a reamintit că a spus că ar fi foarte interesant pentru opinia publică să fie prezentat actul în baza căruia această cantitate de aur se află în altă parte decât Banca centrală a României şi care au fost condiţiile de depozitare, de utilizare şi de garantare.

„Atunci vom fi cu toţii foarte clari sau ne va fi tuturor foarte clar motivul, scopul şi costul respectivului transfer de aur din România către altă bancă. (...) Ca ministru de Finanţe, aş vrea să văd foarte clar acest act care a stat la baza acestui transfer, pentru că de-acolo vom avea răspuns la alte întrebări: dacă acel aur poate fi important, pentru noi, ca garant, parţial, total sau deloc. După acel pas, putem să spunem mai multe. Ca ministru de Finanţe, este clar că trebuie să ai un temei sau un fundament mai bine aşezat pentru a garanta tu ca ţară, că îţi poţi, atunci când timpul o impune, rambursa anumite datorii, să te poţi împrumuta la alte costuri în piaţă. Sunt lucruri care contează. Cel mai important ar fi să vedem acel act, dacă există, presupun că există un astfel de act în baza căruia acel aur a fost transferat din România la Londra”, a mai afirmat Teodorovici.

Senatul a adoptat, luni, în calitate de prim for sesizat, proiectul legislativ iniţiat de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae care prevede ca Banca Naţională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate, respectiv aproape 56 de tone de aur. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României a fost adoptată în plenul Senatului cu 60 de voturi „pentru”, 29 de voturi „împotrivă” şi 16 abţineri. Comisia de buget-finanţe a Senatului a adoptat, marţi, raport de admitere a proiectului de lege.

În prezent, România are rezerve de aur, care fac parte din rezervele internaţionale, de aproape 103,7 tone, respectiv 103.697 de kilograme şi 790 grame de aur fin, reprezentând 9-10% din rezervele internaţionale ale ţării. Cantitatea de aur din rezervă este aproximativ aceeşai din 2007 până în prezent, dar valoarea ei a crescut de la 1,6 miliarde de euro în 2007 la 3,7 miliarde euro în decembrie 2018. Circa 60%, peste 61,2 tone, este depozitat la Banca Angliei, dar se află în custodia BNR, astfel că Banca Angliei nu poate efectua niciun fel de operaţiuni care vizează aurul României. Faţă de aceste niveluri, reiese că proiectul de act normativ propune ca România să mai păstreze rezerve de aur în străinătate de 5,185 tone, iar repatrierea să fie de peste 56 de tone, respectiv 91,5% din cantitatea actuală aflată în străinătate.

Senatul a adoptat iniţiativa legislativă ca primă Cameră sesizată, Camera Deputaţilor având rol de for decizional. În plus, pentru a intra în vigoare, acest proiect de lege trebuie să fie aprobat de Banca Centrală Europeană (BCE). Faţă de declaraţiile ministrului Finanţelor făcute la data de 6 martie, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a explicat, la data de 7 martie, situaţia legată de rezerva de aur a României. „Banca Naţională a României a făcut un apel public săptămâna trecută prin care îi îndemna pe toţi cei care se pronunţă în legătură cu rezerva de aur a României să consulte documentele oficiale ale băncii. Cu toate acestea, într-o declaraţie recentă, Ministrul de Finanţe, dl. Eugen Teodorovici, a ridicat câteva probleme pe acest subiect, al căror răspuns se găseşte deja în documentele menţionate sau în alte luări de poziţie ale reprezentanţilor BNR”, spunea, la începutul lunii martie, Suciu.

Printre lucrările reprezentanţilor Băncii centrale sunt următoarele: Alina Constantinescu, „Despre risc şi randament în administrarea rezervei de aur a ţării”, opiniibnr.ro/index.php/finante/153-despre-risc-si-randament-in-administrarea-rezervei-de-aur-a-tarii; Victor Andrei, „Despre administrarea rezervei de aur a României”, opiniibnr.ro/index.php/finante/145-despre-administrarea-rezervei-de-aur-a-romaniei. Astfel, costurile de custodie a aurului din străinătate, precum şi alte informaţii legate de rezerva de aur şi valută sunt prezentate an de an în Raportul anual al BNR. Ultimul raport, cel pentru 2017, le prezintă în „Capitolul 16 - Situaţiile financiare ale BNR”. Pentru anul 2017, costurile de custodie au fost de 309.000 de lei (Raport Anual 2017, pagina 275).

„Toate aceste evoluţii sunt auditate de firme de audit internaţional, aşa cum este specificat în raportul de audit ataşat Raportului anual. Este regretabil că ministrul de Finanţe pune în discuţie statutul rezervei de aur a ţării, fără să ţină cont de referinţele respective, cu toate că ar trebui să ştie că garanţia oferită de BNR pentru împrumuturile statului român se bazează şi pe valoarea rezervei de aur, iar această valoare îi permite diminuarea costurilor de finanţare. Contul de aur deţinut de BNR la Banca Angliei, una dintre cele mai prestigioase şi mai sigure bănci centrale din lume, este un cont alocat, respectiv lingourile aflate în custodie pot fi identificate în orice moment, după numărul unic al barei, greutate şi titlul de fineţe al aurului. Efectuarea de operaţiuni printr-un astfel de cont se realizează numai în baza instrucţiunilor transmise de BNR către Banca Angliei, aurul deţinut în acest cont neputând fi utilizat de către custode”, a susţinut Suciu.

Acest cont la Banca Angliei a fost deschis înainte de anul 1990, iar BNR informează lunar în legătură cu evoluţia rezervei de aur prin comunicate de presă şi anual, în Raportul adresat Parlamentului, „datele sunt prezentate cu certificarea celor mai importante firme de audit, conform standardelor practicate de băncile centrale europene”, a reamintit purtătorul de cuvânt al Băncii centrale. „BNR monitorizează atent contul de aur şi a efectuat trei acţiuni de verificare până în prezent (în anii 2016, 2017 şi 2018). Următoarea acţiune de verificare a rezervei este programată în a doua parte a acestui an”, a concluzionat Suciu.