Termic, hibrid, electric (III)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 27.01.2021

Termic, hibrid, electric (III)

GALERIE
Neculai Seghedin
  • Neculai Seghedin
- +

De ce lumea cumpără automobile electrice? Pentru că sunt la modă, pentru că sunt nepoluante (nu e chiar aşa!), pentru că sunt simple şi uşor de condus. Dezavantajele sunt costul ridicat, timpul de încărcare al acumulatorului relativ mare şi autonomia redusă.

Primul obiect tehnic deplasat electric datează din anul 1828. Atunci, Ányos István Jedlik (1800-1895) utilizează un motor electric rudimentar pentru a pune în mişcare un vehicul redus la scară, un fel de jucărie, dar, oricum, era prima instalaţie care se deplasa sub acţiunea electricităţii. Jedlik era de origine slovacă, profesor universitar la Universitatea de Ştiinţe din Budapesta (unde a fost decan şi rector), fizician, inginer, inventator, preot benedictin. La 73 de ani se retrage într-o recluziune totală la o mănăstire din Győr, unde moare la 95 de ani.

După momentul Jedlik, s-a declanşat cursa perfecţionării acţionării electrice. Limitele ţineau numai de posibilităţile tehnologice. Au fost situaţii când aceste limite tehnologice au întârziat dezvoltarea unor invenţii şi pentru mii de ani. De exemplu, prima maşină cu abur a fost inventată acum 2000 de ani de către Heron din Alexandria. Nu era chiar o maşină cu aburi, ci era vorba de nişte jucării acţionate de forţa aburului. Esenţial era faptul că aburul era utilizat pentru obţinerea de lucru mecanic. Abia în sec. XVIII au fost întrunite condiţiile tehnice care au permis dezvoltarea, producerea şi exploatarea la scară industrială a maşinilor cu aburi. Există în creaţia tehnică teoria „posibilului adiacent”, conform căreia o invenţie sau descoperire capătă consistenţă şi are viitor numai dacă există condiţiile tehnice care să permită acest lucru. Au fost destui inventatori care şi-au depăşit timpurile, iar propriile invenţii au cunoscut deplina utilizare uneori după dispariţia autorilor acestora.

Totuşi, cine a inventat automobilul electric? Unii spun că scoţianul Robert Anderson, pe la 1832-1839, cel care a utilizat nişte baterii nereîncărcabile, după alţii a fost americanul Thomas Davenport, care a realizat un vehicul electric pe şine la 1835. Tot în în 1835, olandezii Sibrandus Stratingh şi Christopher Becker realizează un automobil electric în miniatură, acţionat de baterii nereîncărcabile, iar în 1838 scoţianul Robert Davidson construieşte o locomotivă electrică. În 1899, belgianul Camille Jenatzy depăşeşte 100 km/h cu un vehicul electric de formă aerodinamică, precum o torpilă, iar inventatorul francez Gustave Trouve, la 1 august 1881, şi-a prezentat cererea de brevet de invenţie la Academia Franceză de Ştiinţe.

Nici nu mai contează care dintre ei este părintele automobilului electric! Fiecare dintre cei enunţaţi mai sus, şi-au mai fost şi alţii, au creat acea masă critică de specialişti dedicaţi ideii de acţionare electrică, între care erau şi unele celebrităţi precum Ferdinand Porsche sau Thomas Alva Edison. La graniţa dintre secolele XIX şi XX vehiculele electrice erau în top, până când a apărut Henry Ford cu a sa maşină pe combustibili fosili, care costa 650 de dolari, faţă de o maşină electrică ce costa 1750 de dolari.

Va urma o pauză de 100 de ani!

Asta nu înseamnă că marii producători de autovehicule vor fi intrat într-o stare de totală depresie sau resemnare de sorginte mioritică! În această perioadă, e adevărat, nu s-a generalizat automobilul electric pe Terra, dar oamenii au călătorit pe Lună cu un vehicul electric cu baterii (Lunar Roving Vehicle), dezvoltat de Boeing şi General Motors, care a fost utilizat de astronauţii din Programul Apollo, astfel încât, pentru o perioadă, toată tracţiunea de pe Lună a fost 100% electrică. Mai avem mult până acolo!

Automobilele electrice au revenit în forţă în anii '90, odată cu reglementările internaţionale privind emisiile poluante. Una dintre cele mai cunoscute modele electrice ale vremii, cu o autonomie de 160 de km a fost EV 1 produs de General Motors. Maşina nu se cumpăra (era prea scumpă), ci doar se închiria.

Apoi a urmat o dezvoltare în avalanşă a automobilelor electrice, astfel încât în anul 2020 s-a întâmplat ceea ce era greu de admis acum un număr de ani, şi anume faptul că europenii au cumpărat mai multe maşini electrice şi hibride (25,2%), decât maşini diesel (24,8%). Acum 10 ani maşinile diesel aveau o cotă de piaţă de 50%, iar cele electrice şi hibrid erau sub 1%. Ce va fi peste alţi 10 ani? Cu siguranţă vom fi mai vârstnici cu 10 ani! În rest...

De ce lumea cumpără automobile electrice? Pentru că sunt la modă, pentru că sunt nepoluante (nu e chiar aşa!), pentru că sunt simple şi uşor de condus. Dezavantajele sunt costul ridicat, timpul de încărcare al acumulatorului relativ mare şi autonomia redusă.

Legat de poluarea zero, trebuie ştiut că electricitatea se obţine din diverse surse, astfel încât în anul 2018, în România, din totalul energiei electrice produse la acea dată, 42% provenea de la termocentrale, 28% de la hidrocentrale, 17% de la centrale atomoelectrice, 10% de la centrale de eoliene şi 3% de la centrale solare.

O altă problemă este legată de staţiile de încărcare. Astfel, la sfârşitul anului 2019, pe teritoriul ţării noastre existau aproximativ 400 de staţii de încărcare publice pentru maşini electrice, în creştere cu circa 30% comparativ cu situaţia de la sfârşitul lunii iunie a anului 2018. Durata de încărcare variază între 30 min. la o staţie de încărcare special amenajată, până la 15 ore, dacă încărcăm acasă.

Oricum am lua-o, viitorul, ca şi trecutul, este al maşinilor electrice!

Şi totuşi, există mijloace de deplasare cu mult mai poluante. Un transatlantic este la fel de poluant precum milioane de autoturisme, numai că treaba asta se produce în mijlocul oceanului şi nu în centrul oraşului. Păstrând proporţiile, ce noroc pe noi că Bahluiul nu este navigabil!

Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin este cadru didactic şi prorector responsabil cu activitatea didactică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Summitul democraţiilor

Lucian DÎRDALA

Summitul democraţiilor

Mai ales dacă summitul democraţiilor va prefaţa forme durabile de cooperare, singura modalitate de evitare a cacofoniei va fi aceea ca Washingtonul să recurgă la metode mai vechi şi mai puţin ortodoxe de obţinere a consensului, cum ar fi plăţile colaterale şi exprimările mai răstite.

Filmuletul zilei

opinii

Moroii comunismului

Florin CÎNTIC

Moroii comunismului

Mai mulţi prieteni de dreapta mi-au reproşat discret textul tăios despre Donald Trump spunându-mi că, astfel, dau apă la moară neomarxismului agresiv al stângii americane şi europene. Deşi resping cocoloşirea fostului preşedinte sub acest motiv fals şi inadecvat, m-am gândit totuşi să reiau un text publicat aici în urmă cu şapte ani în care deconstruiam „nostalghia” după nazismul roşu.

Conferinţa

Radu PĂRPĂUȚĂ

Conferinţa

Conferinţa se poate intitula cam aşa: Protuberanţele adâncurilor la clasicii moderni sau De la parabolicul inteligenţei prezumţioase la trăirea abisalului echivoc (jur că titlul e autentic). Cred că nu ar fi de lepădat nici Influenţa stâlpilor de telegraf asupra ciclului menstrual la raţe sau, şi mai bine, Influenţa paralelismului şinelor de cale ferată asupra ciclului menstrual la ciorile de pe traverse.

Felicia Donceanu

Alex VASILIU

Felicia Donceanu

Prezenţa sporadică a muzicii academice româneşti în repertoriile filarmonicilor şi teatrelor lirice din ţară este, din 1990 până acum, o realitate. Câte o aniversare sau comemorare, o întâmplare, prezenţa rară a unui compozitor la pupitrul orchestrei simfonice din ţară pentru a oferi publicului o lucrare proprie (Sabin Păutza) mai aduc aminte publicului că în România există o cultură muzicală de excepţională valoare. Un nume care ar merita cu prisosinţă să fie mai bine cunoscut este al Feliciei Donceanu.

pulspulspuls

Hopa: iată cine a mai ratat la mustaţă tratamentul cu chişleac din piaţă!

Hopa: iată cine a mai ratat la mustaţă tratamentul cu chişleac din piaţă!

Gata, încă una şi mă duc, vorba reclamei: azi am zis să închidem în sfârşit subiectul spumos al banalului chişleac de pe augusta persoană e lui Peni Hill, vorba unui amic, dar nu înainte de a vă mai spune una mică, prin ricoşeu, despre acest tratament lactat în zi festivă. 

Caricatura zilei

Ivermectină

Editia PDF

Bancul zilei

In Antarctica s-a inregistrat cea mai scazuta temperatura de pe glob: -93,2 grade ...prin urmare va propunem sa ne reami (...)

Parteneri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.