anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Terorism şi contraterorism în Nigeria

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

Răpirea elevelor a convins Nigeria să intre într-un parteneriat internaţional de combatere a terorismului islamist.

Franţa îşi continuă implicarea în combaterea terorismului islamic pe continentul african, asumându-şi rolul de liant al unei coaliţii îndreptate împotriva grupării Boko Haram, angajată într-o confruntare tot mai dură cu guvernul nigerian. Deşi Nigeria este o fostă colonie britanică şi face parte din Commonwealth, Marea Britanie se poziţionează în rândul doi, alături de Statele Unite. Parisul, animat de viziunea internaţionalistă a lui François Hollande, preia iniţiativa, cu atât mai mult cu cât o parte din statele angajate în noua coaliţie fac parte din sfera francofoniei. Alături de partenerii africani, a declarat război terorismului islamic din nordul Nigeriei şi zonele învecinate.

Summitul de criză desfăşurat sâmbătă la Paris este în primul rând un răspuns la răpirea celor 276 de eleve (în majoritate creştine, dar şi musulmane), la Chibok, dintre care peste 200 se află încă în captivitate. Boko Haram a cerut, în schimbul eliberării lor, punerea în libertate a militanţilor săi deţinuţi în închisorile nigeriene. Anunţul potrivit căruia, în caz contrar, tinerele (în fapt, cele care nu se vor converti la Islam) vor fi vândute ca sclave a plasat administraţia preşedintelui Goodluck Jonathan sub o presiune teribilă. Faptul că rebelii şi-au continuat atacurile, în Nigeria şi pe teritoriul Camerunului vecin, lasă deschise foarte puţine căi de negociere.

Criza s-a internaţionalizat rapid, Occidentul încurajând Nigeria şi câteva ţări vecine (Benin, Ciad, Niger şi Camerun) să coopereze mai strâns în domeniul schimbului de informaţii în combaterea Boko Haram. Normalizarea relaţiilor Nigeria - Camerun, presupunând că va fi reuşită, va reprezenta un efect secundar al acţiunilor Boko Haram. În orice caz, Franţa şi partenerii ei occidentali au reuşit să impună o abordare transnaţională a luptei antiteroriste, un răspuns adecvat - până la proba contrarie - caracterului tot mai transnaţional al Boko Haram. De altfel, acest atribut este tot mai intens subliniat şi retoric prin frecventele analogii între Boko Haram şi Al Qaeda. Evident că această analogie uşurează şi acceptarea de către publicul francez (precum şi de americani, britanici sau canadieni) a implicării militare.

Chiar dacă nu va fi vorba de nicio desfăşurare de trupe regulate, ci doar de operaţiuni ale forţelor speciale, de misiuni de sprijin întreprinse de aviaţie şi de activităţi de recunoaştere desfăşurate cu ajutorul tehnologiei moderne, este vorba de o implicare militară a Occidentului. În acest moment, dincolo de complimentele adresate la Paris armatei nigeriene, este clar că ea nu poate să lupte eficient contra terorismului de tip Boko Haram, unul dintre motive fiind acela că practicile militarilor nigerieni trezesc o intensă ostilitate în Nordul musulman, baza de putere a grupării.

Stilul de guvernare practicat de autorităţile centrale consolidează rădăcinile sociale ale fundamentalismului islamic, în provinciile nordice. Nigeria stă rău în clasamentul corupţiei percepute, realizat de Transparency International. Apoi, într-o ţară marcată oricum de mari inegalităţi, creşterea economică recentă a accentuat diviziunile între Sudul ceva mai dezvoltat şi regiunile nordice cu populaţie majoritar musulmană, mai sărace.

La începutul lunii trecute, cu doar două săptămâni înainte de răpirea de la Chibok, preşedintele Jonathan era felicitat de omologul său sud-african pentru că Nigeria devenise prima economie africană din punct de vedere al Produsului Intern Brut (PIB), depăşind Africa de Sud. Saltul este explicabil prin aceea că s-a produs o re-estimare a PIB, după adoptarea de către guvern a indicatorilor uzuali pe plan internaţional. Totuşi, fiind cea mai populată ţară africană, Nigeria se situează undeva pe la mijlocul clasamentului continental în ceea ce priveşte nivelul de prosperitate (PIB/ locuitor la paritatea puterii de cumpărare). În fine, din punct de vedere al calităţii generale a guvernării, reflectată în indici deja consacraţi în literatură, tabloul ultimilor ani pentru Nigeria este definit de stagnare.

Acesta este contextul în care Boko Haram („Educaţia occidentală este un păcat”) a devenit un pericol tot mai serios, în ultimii doisprezece ani şi mai ales după 2009, când a optat decisiv pentru mijloace violente, în încercarea de a opri „occidentalizarea” ţării. Structura sa laxă şi descentralizată l-a ajutat să absoarbă şocul ofensivei guvernamentale de anul trecut, iar specificul graniţelor de pe continentul african şi dificultatea cu care guvernele îşi exercită autoritatea la periferie l-au făcut să se transforme într-un grup transnaţional. Tot transnaţionale sunt, într-un fel, şi ţintele pe care le loveşte: o demonstrează cum nu se poate mai bine recentul atac împotriva punctului de lucru al unei companii chineze, în Camerun.

Cooperarea transnaţională împotriva acestor activităţi este, în aceste condiţii, un răspuns adecvat, cu condiţia ca Parisul şi partenerii săi africani şi occidentali să nu-şi facă iluzii în privinţa unei victorii clare şi definitive. Experienţa franceză din Mali arată că în lipsa unei soluţii politice convingătoare din partea guvernului central, terorismul islamist tinde să reziste loviturilor militare. Uneori, un timp suficient de îndelungat încât voinţa politică a puterilor occidentale să se erodeze.     

 
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Binele propriu şi răul altora

Nicolae GRECU

Binele propriu şi răul altora

La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

Filmuletul zilei

opinii

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

Eugen MUNTEANU

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

pr. Constantin STURZU

Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

Nostalgii

Alexandru CĂLINESCU

Nostalgii

Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

pulspulspuls

Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

Caricatura zilei

Probleme între frați

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.