TEXT UMORISTIC

Test! Vine ploaia: bine-mi pare?

De Cip IEȘAN

vineri, 26 septembrie 2025, 10:34

3 MIN

Dimineața e frig, dar la prânz se încălzește, de nu mai știu oamenii cum să se îmbrace, că ajung să semene românii cu niște cepe, foaie peste foaie, geacă peste pulover peste cămașă peste un tricouaș sau maiou, ceva. Din când în când mai și plouă pe alocuri, ca pentru a ne aminti că din septembrie au mai rămas puține zile, după care vine Brumărel, cu tulburel. Vă enervează ploile de toamnă sau vă doare la bască, fiindcă aveți o bască impermeabilă? Un test tematic:

1) Ce ați făcut după ce au început ploile?

a) Am dus umbrela la revizia tehnică și cizmele la vulcanizat / b) Mi-am luat rămas bun de la terasă, preț de un salariu / c) Am recitit poezia „Lacustră” de George Bacovia.

2) La ce vă gândiți în vreme ce priviți ploile lungi de toamnă mohorâtă?

a) La hidroizolația blocului și la meșterii deja chercheliți de dimineață, care au tot furat din materiale, să facă diverse ciubucuri prin cartier / b) La dozatoarele de bere de la terasă, din care tot așa curgea berea, astă-vară / c) La copiii din Sahel, care s-ar bucura de așa ploaie.

3) Ce faceți, de obicei, când începe perioada ploioasă?

a) Deschid umbrela sau pun o pungă pe cap, să nu mă ude / b) Plec de la terasă, să nu intre apă în halbă, și intru la căldură / c) Nu mai ud florile de lângă bloc.

* Să știți că literele încercuite mai puțin contează când încep ploile: importante sunt umbrela, cizmele de cauciuc, hidroizolația, calitatea acoperișului și alte asemenea mici nimicuri care contribuie la diferența dintre uscat și ud, foarte importantă și foarte de actualitate! Că tot veni vorba despre toamnă, ea nu înseamnă numai ploaie, frig și cer plumburiu, ci și cămări pline cu nenumărate și variate vegetale specifice. Astea nu supraviețuiesc prea mult (mai ales vinul și alte chestii similare), motiv pentru care s-au inventat murăturile, vitamine care pot trăi bine și în iarna viscoloasă. Vă plac? Vă pricepeți? Un nou mic test:

1) Considerați că murăturile sunt:

a) Mult prea acre și dau arsuri la stomac / b) Mult prea puține, că doar ele pun pe fugă greața de dimineață / c) Bune, dar nu atât de indicate ca legumele și fructele crude, fiind sărate.

2) De obicei, murăturile se consumă:

a) La masa de Crăciun sau în noaptea de Revelion, cu musafirii / b) Dimineața, ca să taie greața / c) Evident, doar după ce se scot din butoi sau din borcan.

3) În principiu, murăturile se fac:

a) Prin murarea legumelor în saramură (preferabil, deoarece sunt mai sănătoase) sau în oțet (cu miere, eventual) / b) Se fac, apoi se consumă în fiecare dimineață, să dea poftă de viață / c) După ce au stat la murat o anumită perioadă.

4) De orice fel ar fi, murăturile se pun:

a) În cămară sau în boxă, depinde cum e mai comod / b) Pe masă, lângă sticlele de vin și țuică, între salata de boeuf și răciturile cu mujdei / c) Toamna, la vremea asta, dar și iarna; fiind democrație, nimeni nu ne împiedică să mâncăm murături de 1 Mai, de 1 Iunie, Ziua celor mici, de 23 august sau când avem poftă.

5) La urma urmei, orice murătură-i bună:

a) Cu familia-mpreună / b) După o țuică de prună / c) Când e frig, plouă și tună.

* În loc de încheiere vă lăsăm pe dumneavoastră să trageți concluziile, că noi n-avem timp de explicații, ci avem treabă, că am găsit la supermarket mărar uscat (din cel lung, bețe cu un fel de păpădie în capăt) și legături de cimbru, așa că, deși e toamnă, punem niște castraveciori de vară, din cei care îs gata în două-trei zile. Succes!