marti, 19.03.2024
Testul creditorului privat prudent (CPP) nu înseamnă nimic altceva decât o analiză efectuată pe baza premiselor luate în considerare în cadrul planului de restructurare a debitorului, care presupune ca statul să se comporte întocmai ca un creditor privat - prudent şi diligent, vizând obţinerea unui grad cât mai mare de recuperare a creanțelor în varianta restructurării. Evident, varianta restructurării trebuie comparată cu alte două alternative posibile: cea a executării silite și cea a deschiderii procedurii falimentului. Insistăm pe această temă în contextul în care soluția restructurării obligațiilor bugetare (ROB) se impune încă pe scară relativ largă, datorită crizelor succesive și/sau suprapuse – financiară, sanitară, energetică, conflict armat în zonă etc. - cunoscute de economia românească.
Avem în vedere mai ales sancțiunile economice la care s-a recurs pe fondul războiului ruso-ucrainean, care au impact negativ asupra activității contribuabililor din perspectiva importului/exportului anumitor mărfuri, furnizării unor servicii etc.
În materia testului CPP, Fiscul autohton este cât se poate de categoric. Dispune de tot ce este necesar ca din aplicarea acestuia să fie pusă în evidență varianta optimă de adoptat spre a se asigura maximizarea recuperării creanțelor de către Stat. Astfel, în cazul când urmare aplicării acestuia ”rezultă că varianta optimă o reprezintă acordarea ROB”, se aprobă respectivul plan de restructurare. Dacă în schimb ”rezultă că varianta prin care s-ar obține un grad mai mare de recuperare este una din celelalte variante – executarea silită sau deschiderea procedurii falimentului (n.ns.) – alta decât cea de acordare a restructurării obligațiilor bugetare, organele fiscale nu vor aproba debitorilor o astfel de facilitate fiscală.” (https://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2022/OUG-modif-acte-normative.pdf). Problema reglementării a ceea ce reprezintă ROB s-a pus chiar înaintea crizei economice cauzate de pandemia Covid-19. În acest sens a fost adoptată OG nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale.
Oricum, în permanență este necesar ca statul să aibă în vedere acordarea unor şanse de redresare economică, mai ales acelor contribuabili (persoane juridice de drept public sau privat, cu excepţia instituţiilor publice) care au afaceri viabile, spre a evita intrarea în insolvenţă/faliment, situație cât se poate de ineficientă sub aspectul probabilității recuperării creanţelor bugetare. Că în ultima perioadă, ROB s-a dovedit a fi benefică pentru mediul de afaceri, este indiscutabil. De aceea, astăzi, la trei ani de la adoptarea OG menționate, în contextul susmenționat, recurgerea la ROB rămâne extrem de actuală.
Aceasta este dictată de necesitatea consolidării resurselor financiare ale firmelor, asigurarea încasarii unor sume certe și periodice la buget, evitarea acumulării de către contribuabili a noi datorii bugetare. În afară de trecerea testului CPP, pentru a beneficia de ROB, mai este necesar ca firmele solicitante să nu îndeplinească condițiile stabilite de Codul de procedură fiscală pentru acordarea de eșalonări la plată, să prezinte un plan de restructurare, să nu se afle în procedura insolvenței, să nu fi fost dizolvate și să fie la zi cu declarațiile fiscale.
Dar în ce constă, până la urmă, acest balon de oxigen multnecesar anumitor firme, denumit ROB? Important pentru contribuabilul care intră sub incidența măsurilor respective (prin aprobarea planului de restructurare), pentru că se poate beneficia de la aprobarea plății eșalonate a obligațiilor bugetare principale, precum și a amânării la plată a accesoriilor și/sau a unei cote din obligațiile bugetare principale, în vederea anulării, până la chiar anularea unor obligații de acest fel. Tot aici se încadrează aprobarea conversiei în acțiuni a obligațiilor bugetare principale ori stingerea acestora prin darea în plată a unor bunuri imobile ale debitorului.
O imagine de ordin cantitativ în planul doritorilor de a intra sub incidența ROB, ne-o oferă Ministerul Finanțelor când arată că la nivelul lunii mai a.c. ”erau depuse un număr de 2.632 de notificări (termenul maxim de depunere fiind 30.09.2021) și un număr de 867 cereri de restructurare, din care aprobate 720 cereri. Cuantumul obligațiilor bugetare datorate de contribuabilii care și-au manifestat intenția de a beneficia de ROB este de 10.804 mil. lei, din care 7.428 mil. lei – obligații bugetare principale și 3.376 mil. lei – obligații bugetare accesorii.” (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/nfproiectougmodifactenormative_09062022.pdf). Numai că aplicarea în continuare a ROB presupune aducerea unor noi adaptări textului OG nr. 6/2019. Mai precis, unele modificări și completări legate de anumite momente de raportare a datoriilor bugetare, dar și de efectuare a unor demersuri la ANAF (notificări). În mod concret, se impune ”prorogarea dispozițiilor referitoare la termenele de depunere a notificărilor și a cererilor depuse de contribuabili pentru a beneficia de măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare (…)”, apoi ”având în vedere că perioada la care se raportează obligațiile bugetare restante este 31 decembrie 2020, iar până în prezent s-au mai acumulat datorii la bugetul general consolidat care ar trebui achitate până la data depunerii cererii, inclusive (…), este necesar ca restructurarea obligațiilor bugetare să se realizeze pentru obligațiile restante la 31 decembrie 2021 inclusiv.” (https://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2022/OUG-modif-acte-normative.pdf).
Observăm că tocmai aceste cerințe ar urma să fie satisfăcute prin adoptarea recentului Proiect de OUG – aflat în consultare publică - privind modificarea unor acte normative (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/proiectougmodifactenormative_09062022.pdf). Astfel, termenul de depunere a solicitării de restructurare este prorogat până la 31 iulie 2023 (față de 31 iulie 2022). Proiectul de OUG în discuție, odată adoptat, ar permite aplicarea măsurii ROB și pentru obligațiile bugetare administrate de organul fiscal local, însă procedura efectivă de implementare necesitând a fi aprobată de autoritatea deliberativă a UAT. Mai observăm că pot intra sub incidența ROB inclusiv ”obligaţiile bugetare principale şi accesorii stabilite de alte organe decât cele fiscale, precum și amenzile de orice fel, transmise spre recuperare organelor fiscale centrale după data de 1 ianuarie 2022 până la data eliberării certificatului de atestare fiscală (…)” (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/proiectougmodifactenormative_09062022.pdf).
Totuși, remarcăm că anumite categorii de obligații bugetare nu pot fi avute în vedere la aplicarea ROB: cele ce constituie ”fonduri europene sau fonduri publice naţionale aferente celor europene, taxele vamale, accizele și TVA pentru care competența de administrare revine Autorității Vamale, cu excepția inspecției fiscale și a executării silite.” (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/nfproiectougmodifactenormative_09062022.pdf). În fine, cum era de așteptat, nu pot face obiect al ROB nici acele obligații bugetare rămase de plată ca urmare a unei restructurări precedente eșuate.
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Prognoza meteo: Ne aşteaptă un început de aprilie mai călduros decât normalul termic
Dan Voiculescu șantajează PSD-PNL cu candidatura lui Piedone la Primăria Capitalei
Iubitul Arynei Sabalenka, Konstantin Koltsov, a murit la vârsta de 42 de ani
Azi, Simona Halep revine pe teren. De la ce oră ar putea începe partida
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
VIDEO Un român este cel care a dat ”voce” deșertului Arrakis în superproducția Dune 2. Cine este
Duelul reftorilor sau cum reftorul Tudorel a întins floreta iar reftorul Caşcaval i-a luat maul
VIDEO Explozie puternică la o rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene
Anual, la nivel mondial, 1 milion de persoane mor din cauza poluării atmosferice
VIDEO Meciul Alcaraz – Zverev de la Indian Wells, întrerupt din cauza unui roi de albine
Substanţă cancerigenă, descoperită în unele produse împotriva acneei
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |