Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Titus Corlăţean, în redacţia ZdI: “În chestiunea Republica Moldova trebuie să fim împreună. Ne certăm pe alte subiecte”

GALERIE
corlateancorlatean1
  • corlatean
  • corlatean1
- +

Fostul ministru de externe al României, actual preşedinte al Comisiei de politică externă din Senatul României, s-a aflat ieri la Iaşi la o reuniune a acestui for cu cel similar din parlamentul de la Chişinău. Titus Corlăţean a acordat şi un scurt interviu pe teme actuale de politică externă chiar în sediul Ziarului de Iaşi.

"Ceea ce se întâmplă în imediata vecinătate a frontierelor noastre a schimbat profund şi va avea consecinţe pe termen lung faţă de modul în care a funcţionat până acum comunitatea internaţională", afirmă Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de politică externă din Senatul României, într-un interviu acordat în redacţia Ziarului de Iaşi, pe care a vizitat-o vineri. Aflat ieri la Iaşi, împreună cu colegii din comisie, fostul ministru de Externe al României s-a întâlnit vineri dimineaţă cu membrii comisiei similare din Parlamentul de la Chişinău, reuniune la care au participat şi cei din Comisiile juridice din cele două foruri legislative. După întâlnirile oficiale, am putut discuta câteva minute, la sediul Ziarului de Iaşi, pe marginea situaţiei internaţionale.

Când va adera Moldova ? "Procedura va dura mai puţin decăt cea a României"

Ce poate să facă România într-un proces de aderare a Moldovei răsăritene, care necesită eforturi, reforme, expertiză şi resurse alocate în mai multe domenii? Titus Corlăţean a vorbit despre factorul politic - "foarte important, dacă nu cel mai important într-o asemenea situaţie" - precizând că e vorba de statele prietene din Uniunea Europeană. „Aici este rolul administraţiei de la Bucureşti, de a întări aceste relaţii şi de a lărgi acest cerc de prieteni. Trebuie să fim împreună – şi noi, social-democraţii, şi liberalii, cu grupurile noastre din Parlamentul European – în această direcţie. Ne certăm pe alte subiecte”, a subliniat el.

Întrebat care ar putea fi orizontul de timp până când Republica Moldova va putea să închidă toate capitolele de aderare – mai ales că există unele provocări în Transnistria – el a lăsat să se înţeleagă doar că, "în mod sigur, mai puţin faţă decât a durat procedura pentru România". Amintim că ţara noastră a făcut primul pas pe 1 februarie 1993, dată la care a fost semnat Acordul de Asociere la Uniunea Europeană. Doi ani mai târziu, când documentul a intrat în vigoare, a fost depusă oficial cererea de aderare la Uniune (iunie 1995). În decembrie 1999, Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare cu România, alături de alte şase state. Practic, negocierile au durat din 2000 până în 2004, iar aderarea efectivă a avut loc la 1 ianuarie 2007.

Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere la UE în 2010, iar documentul a intrat în vigoare în 2014, an în care ministru de Externe al României era Titus Corlăţean. În mandatul său a fost eliminat regimul de vize dintre cele două state. La începutul anului, ţara vecină a depus cererea de aderare la UE, iar la sfârşitul lunii iunie ar putea să primească statutul de ţară candidată de la Consiliul European.

"Relaţiile României cu Statele Unite sunt foarte bune şi putem miza pe această legătură strâns"

Pe de altă parte, Titus Corlăţean a respins ideea unei Europe cu două viteze, propusă de preşedintele Franţei. Fostul ministru de Externe a explicat că "România a aderat la o Uniune Europeană cu toţi membrii egali, nu unii mai înalţi decât alţii”.

Reuniunea de vineri a comisiilor parlamentare a inclus în declaraţia de sprijin a Republicii Moldova şi necesitatea simplificării tranzitului frontierei, în contextul creşterii traficului de mărfuri. Cu porturile de la Marea Neagră blocate de ruşi, Ucraina a fost nevită să recurgă la căile de comunicaţie rutiere şi feroviare – care însă în România nu sunt comod de parcurs.

Preşedintele Comisiei de politică externă ne-a spus că există posibilitatea ca, de data asta, şi România să fie sprijinită de aliaţii de peste Ocean în realizarea proiectelor de infrastructură.

"Relaţiile României cu Statele Unite sunt foarte bune şi putem miza pe această legătură strânsă. Chiar recent am fost în SUA - şi fac o paranteză aici: omologul meu din Senatul american ar putea face curând o vizită în ţara noastră -, iar acolo am găsit toată această deschidere de care vă spun. Americanii sunt interesaţi să facem funcţionale aceste legături Nord-Sud în estul Europei, fie că vorbim de o autostradă, de calea ferată, sau de legăturile maritime, avem iniţiativa celor trei mări aici, Baltică, Adriatică şi Neagră, dar şi multe alte iniţiative" a mai spus Titus Corlăţean. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri