Tokyo – motivul nostalgiei
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 19.09.2021

Tokyo – motivul nostalgiei

GALERIE
nadia
  • nadia
- +

Trăgând cu ochiul, prin televizor, către Jocurile Olimpice de la Tokyo, nu se poate să nu mă ducă memoria și la lumea sportului nostru bahluian „oropsât”, vorba lui Creangă.

De la întemeierea sa, Iașul s-a dezvoltat ca pilon cultural, spiritual și generator de elite ale învățământului de excepție, care s-au concentrat, în timp, în Școala Vasiliană (pe vremea domnitorului Vasile Lupu), mai apoi în Academia Mihăileană (prin strădania lui Gheorghe Asachi) și, evident, culminând cu deschiderea primei Universități moderne, pe vremea unioniștilor, purtând acum numele domnitorului Alexandru Ioan Cuza (înființată în 1860). Toate acestea au creat un mediu de dezvoltare și evoluție pentru zeci de generații de „învățăcei”-studenți care au dus, în timp, acumulările de știință și cultură către un Iași al întemeierilor de înaltă valoare.

Pe lângă Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, funcționau numeroase școli, ateliere, zone comerciale, care atrăgeau tineretul care reprezenta un segment important în lumea Cetății.

În aceste condiții favorabile și susținute de elită, iau naștere, începând cu mijlocul secolului al XIX-lea, numeroase societăți cu caracter socio-sportiv, reprezentând prima etapă în procesul de angajare și practicare  a sportului în țara noastră, intrată într-o altă etapă modernă, inițiată de Unirea Principatelor.

Înainte de Unire Principatelor (1859), la Iași funcționa Societatea Medicilor și Amicilor Naturii (1 iunie 1837) prin care se promova turismul. Înființată în 1851, Societatea de Hipism se ocupa de organizarea echitației. După 24 ianuarie 1859, Societatea de Hipism își schimbă denumirea în celebrul Jockey Club (1861), care devine prima grupare sportivă din România. Ajunge faimoasă, pentru că îi avea ca membri pe mulți actori ai elitei din acea vreme, ridicând un sediu celebru (monument de arhitectură), în zona Fundațiilor Regale de la Iași, care a găzduit, în timpul Primului Război Mondial și în perioada interbelică, întreaga clasă de vârf a țării. După al Doilea Război Mondial a devenit sediul Librăriei „Cartea rusă”, iar apoi a fost dărâmată, acum funcționând pe vechiul loc Casa de Cultură a Studenților.

În 1867 se înființează „Asociația Yasser Männer Turnverein”, care a organizat gimnastica, iar în 1877 este fondată asociația polisportivă „Societatea Internațională de Tir și Gimnastică” care promova atât tirul și gimnastica, dar și scrima, biliardul, șahul și dominoul, ca apoi, în 1884 să apară „Societatea de Gimnastică Turnverein”, cu scopul dezvoltării acestei ramuri sportive.

Într-o nouă etapă, se fundamentează sportul ieșean, și nu numai, înființându-se „Societatea de gimnastică, sport și muzică”,constituită la Iași, în 14 noiembrie 1902, dintre fondatori amintindu-i pe  Paul Bujor, Ion Găvănescul, C. Meissner, Ion V. Praja, Teodor Berescu, Vasile Negruzzi, Osvald Racoviță, V. Teodoreanu etc. Se organizau concursuri de atletism, primul desfășurându-se în 1913 (iunie), performându-se la săritura în înălțime, săritura în lungime, alergare de rezistență și alergare de viteză, concurenții fiind elevi de la Liceul Internat, Liceul Național și Școala Normală „Vasile Lupu”

La 1912 se inaugurează primul parc sportiv din țară (în Parcul Ferdinand I), în zona Copou, amenajat cu aparate pentru exerciții de gimnastică, jocuri sportive și tribune pentru spectatori.

În septembrie 1929 se deschide stadionul care este funcțional și azi. La 1 septembrie 1929, se inaugurează Ștrandul public, din spatele Palatului Administrativ (astăzi Palatul Culturii), prilej cu care au loc și manifestări sportive. De amintit că primarul de atunci,  Osvald Racoviță, a rămas în memoria Iașului cu numeroase realizări de modernizare a orașului, între care sunt atât de vizibile cele legate de amenajarea Parcului Expoziției, din Copou, și inaugurarea și organizarea, în 1935,  a primelor sărbători ale orașului nostru, în perioada Hramului „Sfintei Paraschiva”.

Sportul ieșean, după 1945 și până în anii 1960, ca de altfel și înainte de al Doilea Război, nu era în zona performanței. Abia prin anii 1960-1970, sporturile de echipă  (fotbal, volei, rugby sau baschet) s-au evidențiat la nivel național, dar fără performanțe internaționale.

După 1990, aveau să apară și astfel de realizări internaționale notabile, cu toate că au fost puțini sportivi care s-au născut și s-au format la Iași și care s-au remarcat, mai ales la nivel de sporturi individuale, în plan internațional, la marile concursuri. Oricum, ei rămân modele pentru toate generațiile care le urmează și vom da aici câteva astfel de repere de performeri.

Maricica Puică – atletă (n. 29 iulie 1950, Iași), medaliată cu aur  la proba de 3000 de metri și cu bronz la proba de 1500 de metri, la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, 1984. În 1978, la Campionatele Mondiale de Cros de la Glasgow obține medalia de aur pe echipe și bronz la individual. Acum este antrenor emerit.

Dan Irimiciuc – scrimer (n. 9 mai 1949, Iași)

Vicecampion la Campionatele Mondiale de Scrimă din Cuba (Havana, 1969). Laureat cu bronz pe echipe la sabie la Jocurile Olimpice de la Montreal (Canada, 1974). La Universiada de vară din 1977 (Sofia) a obținut medalia de bronz la individual și medalia de aur pe echipe. În 1972, a participat la Jocurile Olimpice de la München. Din 1974, este maestru emerit al sportului.

Gelu Florin Zalomir - scrimer, specialitate sabie (n. 21 aprilie 1981, Iași), vicecampion la Jocurile Olimpice de la Londra, în 2012, campion mondial în 2009 și campion european în 2006. În 1998 a câștigat medalia de bronz la Campionatul European de Juniori de la Bratislava, iar în 2000 a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial pentru juniori din 2000 de la South Bend.

Florin Alin Lupeică – scrimer, specialitate sabie (n. 6 martie 1973, Iași). A fost laureat cu bronz la individual la Campionat Mondial pentru juniori din 1993 și pe echipe la Campionatul Mondial pentru seniori din 1994 și din 2001. A participat la trei ediții ale Jocurilor Olimpice: Barcelona 1992, Atlanta 1996, Sydney 2000. Campion național în 1995, 1996, și 1997.

Alin George Moldoveanu – tir, pușcă cu aer (n. 3 mai 1983, Focșani). S-a format și a evoluat sub culorile clubului ieșean de tir C. S. Omega Tehnoton. A devenit campion olimpic la tir la Jocurile Olimpice de vară, de la Londra, din 2012. A concurat de asemenea și la Jocurile din 2008, atunci obținând locul 4. În 2005, la Cupele Mondiale de la München și Milano a obținut medalii de argint. Mai are în palmares o medalie de bronz la Campionatul European de Tir de la Győr, din 2004, patru medalii de argint și una de aur la cupe mondiale, și una de argint la „Campionatul Mondial de Tir de la Zagreb din 2006.

Petru Ciorbă – culturism (n. 23 noiembrie 1959, Iași).  A obținut titlul de campion național la culturism de nu mai puțin de 34 de ori, începând la juniori (până la 21 ani), apoi la seniori și apoi  la masters (+40 ani). Pe plan internațional a obținut medalie de bronz la Campionatele Europene din 1996, categoria semigrea; medalie de bronz la Campionatele Mondiale de Masters din 2005 și medalii de argint la Campionatele Mondiale de Masters din 2003 și 2004, categoria grea.  A urmat,  în 2006, medalia de aur la categoria grea la Campionatele Mondiale de Masters desfășurate la Agrigento (Italia), câștigând și concursul open (dintre campionii tuturor categoriilor).  Este maestru emerit al sportului și antrenor emerit.

Am amintit aceste personalități, cu realizări internaționale, cu nostalgie, întrucât, ca în orice domeniu, și activitate sportivă de performanță a scăzut de la an la an. Investițiile au fost tot mai mici, preocupările pentru acest domeniu important a vieții; mișcarea, competiția aproape au dispărut. Se induc deprinderi, se modelează caractere, se formează oameni sănătoși fizic și psihic, hotărâți corect, plini de cutezanță și tenacitate. Spirit de echipă, întrecere și dorința reușitei și de a învinge.

O țară va deveni puternică numai cu oameni având atributele de mai sus, iar acestea se creează și prin sport. Mens sana in corpore sano!

La Iași, nu s-a mai construit niciun obiectiv sportiv, de zeci de ani. Activitatea în cluburi, mai ales selecția tinerilor, a dispărut. Cândva (o tempora!), antrenorii mergeau prin școli de cartier, licee și universități pentru a descoperi talente pe care, apoi, le formau. Multor copii din zone mărginașe și nu numai li se schimba destinul, cultivându-le deprinderile sportive și modelându-le caracterul. În fiecare primăvară, se organizau concursuri, campionate și competiții între școli și cartiere. De la aceste activități erau selectați copiii cu calități sportive deosebite, pentru a fi, apoi, antrenați de persoane competente pe specialități sportive, în cluburile care aveau compartimente pentru toate vârstele: pitici, juniori (mici și mari), seniori. Sportivii și antrenorii erau recompensați financiar simbolic, dar, în schimb, erau apreciați, onorați și cinstiți, încât aveau aura olimpiană și reprezentau ceva important în societate.

Așa au apărut campionii, rezultatele meritorii umplându-ne sufletele de bucurie când tricolorul se înălța pe cel mai înalt catarg.

Astăzi, sportivilor, cu excepția celor din zonele frecventate de publicul larg (fotbalul, în prima linie), nu li se mai oferă considerația, respectul și recunoștința societății, valoarea fiind inversată către starlete și beizadele  și măsurată în zerourile de pe card.

Simplu telespectator, rememorez anii când tremuram pentru Nadia, Pațaichin, Lia Manoliu, Iolanda Balaș și atâtea nume-ecou în amintirile noastre. Acum și aici, la Iași, amintirile apasă… (Victor Bejan)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.