Top 100 – Clasamentul comunelor ieșene după cât de buni sunt elevii la învățătură. Surprize la coada listei

Potrivit unui clasament al unităților administrativ-teritoriale din județul Iași, realizat de statisticianul ieșean Victoria Buză, comunele Coarnele Caprei (media 4,97), Sirețel (media 4,96), Andrieșeni (media 4,96), Probota (media 4,92), Ion Neculce (media 4,88), Plugari (media 4,85), Românești (media 4,85), Ipatele (media 4,80), Cucuteni (media 4,79), Răchiteni (media 4,78), Ciohorăni (media 4,74), Țibana (media 4,70), Lețcani (media 4,69), Mogoșești (media 4,58), Stolniceni-Prăjescu (media 4,44), Golăiești (media 4,38), Costești (media 4,36), Rediu (media 4,33), Lungani (media 4,27), Mironeasa (media 4,12) au înregistrat cele mai mici medii la Evaluarea Națională.

Pe primele 10 poziții se regăsesc municipiul Iași (media 7,65), Valea Lupului (media 7,15), Bârnova (7,06), municipiul Pașcani (7,05), Bivolari (6,95), Tomești (6,90), Târgu Frumos (6,85), Ciorești (6,80), Țuțora (6,75) și Scânteia (6,72).

 

• Citește și: Clasament plin de surprize. Topul școlilor gimnaziale ieșene de cartier, după media generală de la Evaluare

 

În spatele acestor statistici se regăsesc sute de copii care au obținut rezultate scăzute la Evaluarea Națională, întrucât la nivelul județului Iași, potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Iași după rezolvarea contestațiilor, 3 din 10 copii nu au reușit să obțină note mai mari sau egale cu 5,00 la proba la Matematică, iar 2 din 10 elevi nu au luat cel puțin nota 5,00 la Limba și literatura română.

Reporterii „Ziarul de Iași” au luat legătura cu doi foști inspectori școlari din județul Iași pentru a afla ce arată aceste rezultate scăzute și cum ar trebui să se raporteze sistemul de învățământ la acești elevi.

 

Elevii din mediul rural nu trebuie comparați cu cei din mediul urban

 

Liliana Romaniuc (foto), fost inspector școlar general al ISJ Iași, a început prin a spune că pot fi numeroase cauze ce conduc către rezultate slabe ale elevilor la Evaluarea Națională, însă nu sunt niciodată aceleași și sunt extrem de diferit corelate.

„Observăm că avem de-a face cu școli din mediul rural, iar aceste rezultate trebuie să ne facă să ne gândim mult mai profund la nevoie specifice ale copiilor din rural, dar și ale profesorilor. Compararea rezultatelor elevilor din rural sau din medii defavorizate cu cele ale elevilor din urban, mai ales cu cele din Iași, nu cred că este relevantă”, a explicat Liliana Romaniuc, la bază profesor de matematică.

Aceasta a identificat patru argumente pentru care mediile elevilor din mediul urban nu ar trebui comparate cu cele ale elevilor din mediul rural sau din medii defavorizate.

• Mulți dintre elevii din mediul urban fac meditații acasă.
• Resursele financiare, sociale, economice și educaționale din mediul urban sunt superioare celor din mediul rural
• În mediul rural există o migrație a părinților la muncă în străinătate. Copiii însoțesc părinții, iar asta înseamnă absenteism, deci pierderi educaționale serioase, care greu pot fi recuperate.
• Există o dinamică a resursei umane din școlile din mediul rural, mult mai mare decât în școlile din urban. În multe dintre școlile din mediul rural elevii au pe parcursul celor patru ani de gimnaziu profesori diferiți în fiecare an, iar acest lucru afectează performanețele copiilor.

 

• Citește și: Evaluarea Națională – 20 de comune, la pământ: au media tuturor mediilor sub 5.00. Iașul are media 7,64

 

Susținerea familiei în demersul educațional

 

Profesoara de Limba română Camelia Gavrilă (foto), fost inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Iași, a transmis că acesta este un fenomen constant și dezamăgitor, întrucât sunt afectați atât elevii, cât și destinul acestora.

„Cred că nu a existat acea întâlnire favoriabilă între demersurile școlii și demersurile familiei. Școala încearcă, sunt ore de pregătire, este o focalizare pe clasele a VIII-a, atât ca demers managerial, la nivel de școală, cât și la nivel de profesori, pe discipline de examen. Însă, dacă nu este dublat acest efort și de susținere din partea familiei, de continuarea activității acasă, de clarificarea unor chestiuni neînțelese din anii anteriori, sigur că este destul de complicat”, a explicat Camelia Gavrilă.

Aceasta susține necesitatea unei bune orientări școlare, pentru ca acei elevi să își cunoască aptitudinile, indiferent că este vorba despre o abilitate tehnică, artistică sau sportivă.

„Aptitudinile trebuie să fie valorificate și elevii să fie orientați spre o zonă de învățare a unei meserii, pentru a-și găsi un traseu postgimnazial și a nu se pierde. De multe ori, copiii ajută și în gospodăria casei, nivelul economic este mai scăzut, înțelegerea familiei față de valoarea educației este deficitară și, atunci, cred că sunt necesare programele remediale și o atenție mai sporită a Inspectoratului. Inspectoratul se poate implica doar ca strategie, pentru că la nivel de centru nu poți fi responsabil de tot ce se întâmplă în fiecare unitate școlară, dar poți da niște linii, un pachet de strategii didactice și manageriale care să susțină copiii”, a completat Camelia Gavrilă.

 

Evaluarea Națională, un examen cu o miză mult prea mare

 

În ceea ce privește paradigmele de gândire cu privire la evaluări și examene, Liliana Romaniuc a subliniat că Evaluarea Națională este „un examen cu o miză mult prea mare”, fiind necesară regândirea scopului și structurii acesteia.

„Să-i scădem miza și să o folosim în special pentru a face reglajele de sistem necasare. Eu cred că Evaluarea Națională trebuie să fie un examen serios, cu mai multe probe, poate transdisciplinare, care să evaluaze nivelul competențelor generale la disciplinele stabilite, dar și competențele cheie urmărite în curriculumul românesc. Asta presupune regândirea lui, regândirea evaluărilor pe parcursul anilor școlari, pregătirea profesorilor, programe etc. Pe de altă parte, admiterea, în opinia mea, trebuie să fie separată și să includă și rezultatele învățări din anii de gimnaziu. Știu, vor fi reacții legate de subiectivitate evaluării, dar asta chiar se poate rezolva. Este în curtea ministerului – standarde de evaluare pentru toate disciplinele”, a declarat foșa șefă a ISJ Iași.

 

Cum ne raportăm la rezultatele examenelor

 

Tot Liliana Romaniuc a explicat pentru „Ziarul de Iași” că trebuie urmărit „trendul din fiecare școală, pe cel puțin un ciclu de învățământ”. Potrivit acesteia, dacă timp de 3-4 ani la rând rezultatele sunt aceleași sau chiar mai slabe, este evidentă nevoia unor măsuri de intervenție sprijin pentru elevi, management și profesori.

„Acestea nu au efect dacă sunt dictate de la centru, ISJ sau mai știu eu de unde. Asta facem de zeci și zeci de ani, și avem aceleași rezultate. Nu este o soluție să pedepsești sau să dai vina doar pe profesori. Este vorba despre un cumul de factori. Nu merge «one size fits all». Principul trebuie să fie «one size fits one». Acesta este unul dintre motivele pentru care cred că școlile au nevoie de mai multă autonomie și, încet, încet să fie desființate inspectoratele”, a completat Liliana Romaniuc.

 

Evaluarea Națională în județul Iași

 

75,72% dintre cei care au susținut Evaluarea Națională 2024 au obținut medii mai mari sau egale cu 5,00, proporția fiind mai mare decât media națională de 74,5%. La proba de Limba și literatura română, 5.477 de candidați (81,27%) au încheiat examenul cu note mai mari sau egale cu 5,00, iar dintre aceștia, 22 de candidați au obținut nota 10. La Matematică, 4.658 de candidați (69,12%) au primit note mai mari sau egale cu 5, iar dintre aceștia 86 de candidați au obținut nota 10.

 

• Citește și: Cine sunt cei șapte elevi ieșeni cu media 10 la Evaluarea Națională. Trei dintre ei provin de la școli private

 

Elevii care au obținut media maximă, în acest an, provin de la Colegiul Național Iași (2), Colegiul Național „Emil Racoviță” Iași (2), Școala Gimnazială Euroed (2), Colegiul „Richard Wurmbrand ”(1).

Rata de participare la Evaluarea Națională 2024 a fost de 95,80%. Mai exact, 6.739 de candidați au fost prezenți la ambele probe, dintr-un total de 7.034 de absolvenți înscriși.

 

• Citește și: Evaluarea Națională la Iași: comparații interesante între rezultatele inițiale și cele de după contestații. 6 din 10 contestatari au ieșit „pe plus”

 

* Clasament realizat de statisticianul ieșean Victoria Buza

 

Publicitate și alte recomandări video