Top migrațiune – analiză ZDI. De unde vin cei care se stabilesc la Iași. Unde se stabilesc ieșenii care pleacă

Cifrele reprezintă media dintre numărul total al stabilirilor și plecărilor cu domiciliu raportate la numărul de zile dintr-un an. Care au fost localitățile din care „au fugit” cei mai mulți ieșeni și care au fost, dimpotrivă, cele mai atractive, o arată datele Institutului Național de Statistică, analizate de Ziarul de Iași.

În total, anul trecut și-au stabilit domiciliul în una dintre localitățile ieșene 30.375 de persoane, în timp ce au plecat, schimbându-și domiciliul, 29.520 de persoane. Aceste cifre includ migrația internațională a cetățenilor români. O analiză mai profundă a datelor arată că, excluzând migrația internațională, numărul românilor care s-au mutat dintr-o localitate în alta a județului (sau care au venit aici din alte județe) îl depășește pe cel al ieșenilor plecați din județ sau din localitatea lor de domiciliu (24.936 stabiliri cu domiciliul, față de 23.353 plecări cu domiciliul).

În schimb, cifrele migrației internaționale arată un raport inversat: au fost mai mulți ieșeni care au plecat în străinătate definitiv, cu schimbarea domiciliului (5.985 persoane), decât românii reîntorși în țară și care s-au stabilit definitiv în una dintre localitățile ieșene (5.439 persoane).

Cuvântul “definitiv” din statisticile Institutului Național de Statistică privind migrația internațională a românilor poate să pară greu de acceptat în condițiile în care mișcările de populație către locuri mai bune de muncă sau de trai din străinătate au devenit o obișnuință în România, dar mai ales în Regiunea de Dezvoltare Nord Est. Însă prin sintagma “emigranți definitivi” cercetătorii INS se referă la persoanele de cetăţenie română care emigrează în străinătate – adică renunţă oficial la domiciliul din România și îşi stabilesc domiciliul pe teritoriul altui stat. Iar “imigranți definitivi” sunt persoanele de cetățenie română care renunță la domiciliul dintr-o altă țară pentru a-și stabili domiciliul permanent în România.

După municipiul Iași, cei mai mulți imigranți s-au stabilit în Grajduri

Dintre cei 5.439 de români – “imigranți definitivi” stabiliți anul trecut județul Iași, 44% (adică 2.389 persoane) și-au făcut buletin pe municipiul Iași. Desigur, între ei se numără și cetățenii români din Republica Moldova. Următoarele cele mai alese destinații de către imigranții care și-au stabilit adresa de domiciliu în județul Iași au fost Grajduri (313 persoane), Cozmești (293) și Răducăneni (289), în timp ce în orașul Hârlău au ajuns 4% dintre imigranții români din județul Iași (233 persoane). Interesant este că Grajduri, Cozmești, Răducăneni sunt și comune cunoscute după numărul mare de basarabeni care se stabilesc „în acte” aici, pentru a dobândi cetățenia română. Pe locurile următoare, cele mai atractive localități pentru imigranți au fost Miroslava (173) și Scânteia (161), Podu Iloaiei (145), Municipiul Paşcani (142), Costuleni, Vale Lupului, Sinești și Ciurea.

În schimb, în opt din cele 98 de localități din județ nu a ajuns niciun român reîntors în țară. E vorba aici despre Ciohorăni, Drăgușeni, Probota, Răchiteni, Românești, Roșcani, Sirețel și Tătăruși.

6.000 de ieșeni au emigrat anul trecut; două treimi, din Iași

În ce privește plecările, procentul emigranților mutați definitiv din municipiul Iași în străinătate a fost mai mare (68%) decât cel al imigranților stabiliți aici (44%). După numărul de persoane plecate către alte țări, din totalul de 5.985 de ieșeni transformați în emigranți anul trecut, 4.066 aveau domiciliul permanent în municipiul reședință de județ. Din municipiul Pașcani, Grajduri și Scânteia au plecat câte 150 – 200 de persoane, iar din comunele Moșna și Costuleni au plecat câte 2% din totalul emigranților de anul trecut din județul Iași.

Unde se mută ieșenii când nu pleacă din țară

Forfota mutărilor nu a fost produsă însă de emigranți sau de imigranți, ci de românii care și-au stabilit domiciliul într-o altă localitate din județ sau de cei sosiți aici din alte județe (sau care s-au mutat în alte județe ale țării).

În municipiul Iași, numărul plecărilor cu domiciliul a fost cu aproape 3.500 mai mare decât numărul sosirilor. La fel, locuitorii au preferat mai degrabă să renunțe la buletinul de Pașcani (902 plecări vs. 503 sosiri), Hârlău (409 vs. 176) Grajduri (335 plecări, 114 sosiri), Moșna, Scânteia sau Târgu Frumos, în favoarea unui domiciliu într-o altă localitate.

Iar localitățile cele mai atractive pentru stabilirea domiciliului s-au dovedit anul trecut (excluzând migrația internațională) comunele Miroslava (849 plecări cu domiciliul, față de 3.251 sosiri), Valea Lupului (368 plecări, față de 1.739 sosiri), Ciurea (488 plecări, 1.148 sosiri), Bârnova (216 plecări, 870 sosiri) și Rediu (322 plecări, față de 932 sosiri).

Publicitate și alte recomandări video