Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Topul celor mai competitive regiuni din UE: Locul ruşinos ocupat de regiunea Nord-Est

GALERIE
regiunea-nord-est
  • regiunea-nord-est
- +

Sud-Estul României se situează pe locul 234 din cele 234 de regiuni ale Uniunii Europene, conform indicelui competitivităţii regionale (ICR), o versiune complet revizuită a unui instrument deja consacrat care măsoară diferite dimensiuni ale competitivităţii pentru toate regiunile UE, publicat luni de Comisia Europeană.

Pe locul 233 din cele 234 regiuni ale UE se situează regiunea de Nord-Est a României, cu un scor de 46,6 puncte faţă de o medie de 100 la nivelul UE. Un scor mai slab are doar regiunea de Sud-Est a României, cu 44,9 puncte.

La polul opus, regiunile Utrecht şi Zuid-Holland, ambele din Ţările de Jos, precum şi regiunea capitalei franceze Île-de-France sunt cele mai competitive din UE, cu scoruri de 150,9 puncte, respectiv 144,1 puncte şi 142,8 puncte.

"Competitivitatea teritorială reprezintă capacitatea unei regiuni de a oferi un mediu atrăgător şi sustenabil în care întreprinderile şi rezidenţii să locuiască şi să îşi desfăşoare activitatea. Acest indice revizuit ne oferă o perspectivă mai aprofundată asupra diferitelor niveluri de competitivitate ale regiunilor UE şi este un instrument preţios pentru o mai bună elaborare a politicilor. El ne va permite să elaborăm politici mai bune, care pot oferi condiţii de viaţă atractive şi sustenabile pentru cetăţenii din regiunile Europei", a declarat comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.

Potrivit executivului comunitar, între ediţia din 2016 a indicelui şi cea din 2022, competitivitatea regională s-a îmbunătăţit în regiunile mai puţin dezvoltate, în timp ce performanţa regiunilor de tranziţie a fost mai eterogenă. Regiunile mai dezvoltate continuă să aibă cele mai bune performanţe.

Toate regiunile din statele membre din estul UE şi-au îmbunătăţit performanţa între ediţia din 2016 şi cea din 2019, în timp ce în regiunile din sudul UE, care prezintă la rândul lor niveluri relativ scăzute de competitivitate, performanţele au fost inegale. Între ediţiile din 2019 şi 2022, majoritatea regiunilor din estul UE au continuat să recupereze decalajul, inclusiv în statele baltice, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Slovenia. Cu toate acestea, anumite părţi din Cehia, România, Slovacia şi Bulgaria s-au îndepărtat şi mai mult de media UE.

De asemenea, regiunile capitalelor sunt cele mai competitive în toate statele membre, cu excepţia Germaniei, a Italiei şi a Ţărilor de Jos. Decalajul faţă de celelalte regiuni poate fi mare şi este deosebit de ridicat în Franţa, România şi Slovacia.

Ţările mai competitive tind să aibă un decalaj mai mic între regiunea capitalei şi celelalte regiuni. Acest lucru subliniază faptul că politicile şi investiţiile publice ar trebui să promoveze convergenţa ascendentă, care ajută regiunile mai puţin competitive să îşi îmbunătăţească performanţa şi să recupereze decalajul, garantând totodată că regiunile cele mai competitive continuă să prospere.

În regiunile mai competitive, PIB-ul pe cap de locuitor este mai mare. În aceste regiuni, femeile beneficiază de condiţii-cadru mai bune, putând aşadar să obţină rezultate mai bune, şi există un număr mai mic de femei tinere care nu sunt încadrate profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare (rate NEET). Totodată, regiunile mai competitive sunt deosebit de atractive pentru proaspeţii absolvenţi, cărora le este mai uşor să îşi găsească un loc de muncă acolo.

Rezultatele ICR 2.0 arată că regiunile UE au încă nevoie de sprijin din partea Uniunii pentru a-şi îmbunătăţi competitivitatea şi pentru a reduce decalajele dintre ele. Politica de coeziune este principala politică de investiţii a UE menită să sprijine regiunile în domenii precum crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creşterea economică, dezvoltarea durabilă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor.

Lansat în 2010 şi publicat o dată la trei ani, ICR permite regiunilor UE să îşi monitorizeze şi să îşi evalueze evoluţia în timp şi în comparaţie cu alte regiuni. Acesta este un instrument important care oferă o perspectivă europeană asupra competitivităţii regiunilor, pe baza a 68 de indicatori. Ediţia din 2022 a ICR utilizează o metodologie complet revizuită şi recalculează cele două ediţii anterioare. ICR 2.0 este compus din 3 indici secundari: "De bază", "Eficienţă" şi "Inovare" şi din 11 piloni privind diferitele aspecte ale competitivităţii: "Instituţii", "Stabilitate macroeconomică", "Infrastructuri", "Sănătate", "Educaţie de bază", "Învăţământ superior, formare şi învăţare pe tot parcursul vieţii", "Eficienţa pieţei muncii", "Dimensiunea pieţei", "Maturitate tehnologică", "Sofisticarea întreprinderilor" şi "Inovare". AGERPRES

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri