Topul miliardarilor din invatamintul iesean

Dupa ani de colectare de taxe de la studenti, cu promisiunea unei diplome recunoscute in sistemul de invatamint romanesc, fondatorii pot desfiinta institutia, devenind milionari in dolari. „Patronii” Universitatii „Petre Andrei” ar putea chiar intra in Top 300, al celor mai bogati romani.
UPA, o afacere de 1050 miliarde lei
Potrivit noilor articole adaugate la Legea invatamintului superior, si aprobate deja de cele doua camere ale Parlamentului, urmind a intra in vigoare, „dizolvarea sau desfiintarea universitatilor particulare” se poate face si la propunerea fondatorilor. Mai mult, „in caz de desfiintare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul universitatii particulare infiintata prin lege revine fondatorilor”.
Legea impune in acest caz conditia folosirii patrimoniului „tot pentru invatamint si/sau cercetare”, fara a preciza insa nici un mijloc de control al universitarilor pentru respectarea acesteia. In aceste conditii, fondatorii universitatilor private pot oricind desfiinta universitatile, obtinind in schimb un trai lipsit de griji pentru tot restul vietii lor, si probabil si al generatiei urmatoare, cu bani obtinuti prin facilitati la care un om de afaceri nici n-ar visa: scutire totala de la plata taxelor locale, neplata TVA pentru „serviciul” oferit etc.
Averile lor cresc astfel cu zeci si chiar sute de miliarde de lei vechi, unii cistigind chiar un loc sigur in topul celor mai bogati romani. Este cazul celor trei fondatori ai Universitatii „Petre Andrei” – Constantin Andronovici, Niculae Niculescu si Doru Tompea -, care, la desfiintarea institutiei, ar deveni mai bogati cu cel putin 10 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 13 milioane de dolari, cit reprezinta cele 350 de miliarde de lei vechi care ar reveni fiecaruia dintre ei.
De la un patrimoniu initial de 9 miliarde de lei vechi, dupa cum este prevazut in legea speciala de infiintare a institutiei din 2002, universitatea a ajuns sa valoreze in 2006 circa 1.050 de miliarde de lei vechi, adica 30 de milioane de euro. „Daca ar fi sa ne limitam doar la cladire si la dotare, cred ca universitatea ar valora pe putin 30 de milioane de euro”, spune prof.dr. Niculae Niculescu.
Cladirea in care UPA isi are sediul de citiva ani buni este situata in centrul orasului si arata mai degraba ca un hotel decit ca o unitate de invatamint, fiind construita pe 12 niveluri si avind o suprafata desfasurata de 10.000 de metri patrati. „Am investit foarte mult in aceasta cladire. Am folosit cele mai bune materiale. O mare parte din cladire este realizata din marmura, lifturile cred ca sint unice in Iasi, din sticla, pentru a oferi o imagine panoramica a orasului. Iar Aula Universitatii este cred si ea cea mai mare din oras”, isi prezinta prof.dr. Niculae Niculescu proprietatea pe care o detine cu ceilalti doi fondatori.
In ciuda valorii universitatii, fondatorii sustin insa ca nu se vor prevala de libertatile acordate de noile articole ale legii. „Aceasta lege ofera mult prea mare libertate fondatorilor, oferindu-le tentatii foarte mari. Noi excludem din start desfiintarea universitatii. Nu am creat-o pentru a ne imbogati, ci pentru tineri, pentru educatie. Si asa va si ramine”, spune prof.dr. Doru Tompea.
Aceeasi idee este sustinuta si de cofondatorul Niculae Niculescu. „Universitatea a fost fondata pentru educatie, si acesta va ramine intotdeauna obiectul ei de activitate. Atit noi, cit si generatiile urmatoare care vor veni la conducerea universitatii vor respecta acest lucru”, sustine Niculescu.
Afacerea „M. Kogalniceanu”: 56 miliarde lei
Utilizind noua lege, fondatoarea Universitatii „Mihail Kogalniceanu”, Genoveva Vrabie, ar putea deveni si ea milionara in dolari. Fondata in 1990 in cadrul Fundatiei de Cultura si Stiinta „Moldova” Iasi, si infiintata prin lege in anul 2005, Universitatea „Mihail Koglaniceanu” valoreaza astazi circa 56 de miliarde de lei vechi, adica aproximativ 2,1 milioane de dolari.
„Construirea cladirii in care functionam acum si dotarile aferente ne-au costat 28 de miliarde. Reactualizata, valoarea lor s-ar ridica astazi la circa 56 de miliarde de lei vechi. Am reusit sa construiesc aceasta cladire fara a ma indatora la nici o banca si pot sa spun ca este lucrul meu cel mai de pret. Am creat o aula superba si laboratoare moderne pentru a asigura studentilor cele mai bune conditii”, sustine prof.dr. Genoveva Vrabie. Universitatea a pornit la infiintare cu un patrimoniu de doar sapte miliarde de lei vechi. Valoarea ei a inceput sa creasca incepind din 1997, cind a fost initiata si constructia cladirii in care functioneaza acum universitatea, situata pe strada Balusescu, in zona Tatarasi. Finalizata in anul 2001, cladirea dispune de trei niveluri si are o suprafata desfasurata de 3.200 de metri patrati.
In ciuda posibilitatilor oferite de noua lege, fondatoarea Genoveva Vrabie sustine ca principala grija este atragerea unui numar cit mai mare de studenti, nu desfiintarea universitatii. „Avem deocamdata circa 900 de studenti, iar scopul nostru este sa crestem cu cit mai mult posibil acest numar. Speram ca absolventii de liceu sa inteleaga ca universitatile private au taxe la fel sau chiar mai mici decit universitatile de stat si sa ne acorde mai multa atentie. Aceasta este principala mea grija, si nu desfiintarea universitatii, chiar daca noua lege m-ar putea imbogati.
Continutul noii legi a fost determinat in mod clar de anumite interese in acest sens, insa interesul meu este educatia”, spune prof.dr. Genoveva Vrabie.
Universitatea „Gh. Zane”: 50 miliarde lei
La Universitatea „Gh. Zane”, desfiintarea institutiei ar aduce fiecarui fondator 10 miliarde de lei vechi, aproximativ 364.000 de dolari. Aceasta atit datorita numarului destul de mare al fondatorilor, cinci la numar, cit si faptului ca universitatea nu a atins inca nivelul de dezvoltare al primelor doua. Desi a fost infiintata in urma cu 10 ani, universitatea nu functioneaza deocamdata intr-o cladire proprie, avind mai multe spatii inchiriate, in care sint plasate birourile si salile destinate studentilor.
Cu toate acestea, fondatorii institutiei sustin ca au investit pina acum circa 40-42 de miliarde intr-o noua cladire cu opt niveluri si cu o suprafata desfasurata de 3.800 de metri patrati utilizabili, aflata acum in faza de constructie. „Am inceput deja construirea unui sediu propriu, pentru care am cheltuit pina acum 42 de miliarde de lei vechi. Pentru finalizare mai avem nevoie de circa un milion de euro, pe care deocamdata nu il avem. Cautam acum niste solutii. Oricum, pentru ce am realizat pina acum din cladire ni s-au oferit deja 50 de miliarde de lei vechi, dar nu am acceptat”, a spus Petru Malcomete, unul dintre fondatorii universitatii. Astfel, in cazul dizolvarii institutiei si al vinzarii noului spatiu, cei cinci fondatori – Petru Malcomete, Ioan Pohoata, Gheorghe Petrescu, Rodica Boier, Mariana Bucur Szabo – ar deveni mai bogati cu cite 10 miliarde. Ca si colegii de la celelalte universitati private, fostul rector, si fondator al institutiei, sustine insa ca nu intentioneaza sa se foloseasca de noua lege pentru a se imbogati.
„A fi fondator nu inseamna a fi stapin, iar pevederea din lege nu este corecta. Oricum, daca universitatea s-ar desfiinta, noi am ceda-o tot unei institutii de invatamint superior. Doar pentru asta am infiintat-o”, sustine Petru Malcomete.
Universitatea „Stefan Lupascu” face exceptie
Universitatea „Stefan Lupascu” este exclusa deocamdata de la aceasta prevedere legislativa, intrucit ea functioneaza in continuare sub auspiciile Fundatiei cu acelasi nume. Astfel, institutia are deocamdata autorizare provizorie de functionare, insa ea nu a fost infiintata prin lege, aceasta din urma fiind o conditie pentru ca fondatorii sa intre in posesia patrimoniului. „In cazul desfiintarii universitatii, fundatia ar decide catre cine va merge patrimoniul. In mod sigur insa catre o alta institutie de invatamint”, spune prof.dr. Petru Ioan, unul dintre membrii Fundatiei si fondator al Universitatii.

Publicitate și alte recomandări video