Caută 
Topul regiunilor din România după numărul persoanelor cu handicap. Guvernul vorbește de posibile fraude: vrea să modifice criteriile de încadrare în grad
5 MIN
Numărul persoanelor cu dizabilități crește de la un an la altul, iar cazurile grave, adică cele care necesită îngrijire permanentă, reprezintă aproape jumătate din total. În Nord-Est, regiune aflată pe locul al doilea la nivel național, după Sud-Muntenia, presiunea asupra centrelor este mare, iar familiile, de multe ori fără sprijin suficient, duc greul îngrijirii.
Iașul are cele mai multe cazuri din regiune, însă majoritatea familiior aleg (de voie sau nevoie) să îngrijească acasă persoanele afectate, în timp ce în Vaslui rata dizabilității este cea mai mare din regiune.
Și mai îngrijorător este faptul că, la nivel național, numărul copiilor afectați urmează o tendință ascendentă, iar peste 60% dintre aceștia au forme grave de handicap, după cum reiese din datele Ministerului Muncii, consultate de „Ziarul de Iași”.
Ce va urmări reforma sistemului?
Creșterea numărului de persoane încadrate cu handicap poate fi alimentată și de neclarități sau chiar fraude în procesul de evaluare, așa cum a lăsat să se înțeleagă, zilele trecute, ministrul Muncii, care a anunțat că va revizui criteriile de încadrare în grad de handicap. Reforma propusă are scopul de a asigura corectitudinea sistemului și de a direcționa resursele către cei care chiar au nevoie de ele. „Fraudele și abuzurile nu mai trebuie să afecteze drepturile celor vulnerabili”, atrage atenția Petre-Florin Manole, ministrul Muncii.
După Regiunea Nord-Est, pe locul al treilea se află Nord-Vest, cu 139.412 persoane cu handicap în primul trimestru al acestui an, urmată de Sud-Vest Oltenia (116.606), Sud-Est (113.473), Centru (103.673), București-Ilfov (101.266) și Vest, cu 84.120 de persoane cu dizabilități.
Datele regionale arată însă cât de mare este provocarea: dezechilibrul dintre nevoile reale și sprijinul oferit de sistem se resimte mai ales în Nord-Est, care se află pe locul al doilea la nivel național după numărul total de cazuri, dar cu o pondere mai mare a celor care trăiesc în instituții. La finalul lunii martie 2025, în regiunea noastră erau înregistrate 152.669 de persoane cu dizabilități, iar 3.471 dintre ele se aflau în centre rezidențiale. Procentul instituționalizării ajunge astfel la 2,27%, peste media națională de 1,7%, semn că familiile au mai puțin sprijin și că mulți ajung inevitabil să depindă de stat.
Vasluiul atrage atenția prin cea mai mare rată a dizabilității
În Nord-Est, Iașul conduce detașat în ceea ce privește numărul de cazuri: 35.954 de persoane din județ trăiesc cu un handicap, însă doar 630 sunt instituționalizate. În procente, înseamnă că doar 1,75% dintre cazuri se află în centre, mult sub media regională, ceea ce arată că, în Iași, familiile duc greul îngrijirii.
Dacă Iașul are cele mai multe persoane afectate, Vasluiul atrage atenția prin cea mai mare rată a dizabilității din regiune, mai exact 6,34%, în condițiile în care media națională a fost de 4,45% la finele lunii martie 2025.
În Vaslui, chiar dacă numărul total al cazurilor – 29.843 de persoane cu handicap – este mai mic decât în Iași, povara raportată la familie este mare, doar 493 de persoane aflându-se în centre. În restul regiunii, Suceava avea 25.768 de persoane cu dizabilități, Bacău 23.245, Neamț 20.782, iar Botoșani 17.077 de persoane.
Centrele din Nord-Est, mai aglomerate decât în Sud-Muntenia
La nivel național, România avea la finalul lui martie acest an 966.637 de persoane cu dizabilități. Dintre acestea, 950.434 trăiesc în familie, doar 16.203 de persoane fiind instituționalizate. În clasamentul pe regiuni, Sud-Muntenia rămâne pe primul loc, cu 155.418 cazuri și o rată de 5,06%, fiind urmată îndeaproape de Nord-Est, la o diferență de 5.749 de cazuri.
Deși Sud-Muntenia are mai multe persoane cu dizabilități, Nord-Estul depășește la capitolul instituționalizare: aici trăiesc cu 1.322 de persoane mai mult în centre decât în Sud-Muntenia, cu 2.149 de oameni cu handicap instituționalizați. Aceste date transmit un semnal clar: în timp ce Sud-Muntenia are cel mai mare număr total de persoane cu dizabilități, Nord-Estul este zona unde presiunea asupra instituțiilor și a familiilor este în creștere.
Trend îngrijorător
Această presiune este amplificată și de evoluția generală a situației: în 2025, numărul total al persoanelor cu dizabilități a crescut față de anul anterior, iar tendința cea mai îngrijorătoare este majorarea cazurilor de handicap grav, care presupun cel mai ridicat nivel de dependență și nevoie de îngrijire permanentă, după cum mai reiese din datele analizate.
La nivel național, 413.495 de persoane au fost încadrate cu handicap grav, ceea ce reprezintă aproape 43% din total. Numărul lor a crescut cu 19.811 cazuri în ultimul an, ritm mai accentuat decât în celelalte categorii.
În plus, 423.192 persoane au handicap accentuat, iar 102.000 – handicap mediu, după cum mai reiese din datele analizate de “Ziarul de Iași”. Categoria cea mai puțin afectată, cea de handicap ușor, numără doar 11.747 cazuri.
Printre persoanele cu dizabilități, 83.696 sunt copii. Deși numărul lor pare redus, situația devine alarmantă când analizăm gravitatea cazurilor: 52.528 de copii au handicap grav, 11.325 sunt încadrați cu handicap accentuat, iar 17.743 au handicap mediu.
În doar un an, numărul copiilor cu dizabilități a crescut cu 4.003, iar în ultimele șase luni cu 2.125, ceea ce arată o tendință accelerată, mai ales în categoriile grave și medii.
Adulții – principala categorie afectată
În total, 866.738 de adulți trăiesc cu un handicap, iar dintre aceștia 360.977 au handicap grav, 411.867 au handicap accentuat, în timp ce 84.257 trăiesc cu un handicap mediu. În rândul adulților, categoria gravă a crescut cu 16.729 cazuri într-un singur an, ceea ce confirmă presiunea asupra sistemului medical și social.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
