Topul şcolilor cu note puse "din burtă". Nedreptate în rândul elevilor de gimnaziu
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Topul şcolilor cu note puse "din burtă". Nedreptate în rândul elevilor de gimnaziu

GALERIE
elevi admitere
  • elevi admitere
- +

Studiind rând cu rând şi om cu om listele cu mediile la clasă, pe anii de gimnaziu, şi media de la evaluarea naţională, am avut surpriza să descoperim diferenţe uriaşe în foarte multe cazuri. Numeroşi elevi, în special de la ţară, aveau media 9 şi peste 9 pe anii de studiu, dar au luat nota 5 sau chiar 4 la evaluare. Au ajuns astfel să concureze de la egal la egal, deşi nu era cazul, cu copii din şcoli în care profesorii au fost mai severi. "Ziarul de Iaşi" a realizat şi un "Top" al şcolilor cu cele mai multe astfel de cazuri. Cum se dau notele aici? "Nu avem criterii de evaluare unice, pe ţară. Ca să le introducem, trebuie regândit întregul curriculum", opinează un lider sindical din domeniu

În urma examenului de evaluare naţională din această lună, în judeţul Iaşi există şcoli unde elevii au avut diferenţe ca de la cer la pământ între media de la acest examen şi media obţinută la clasă, în cei patru ani de gimnaziu.

În urma unei analize realizate de "Ziarul de Iaşi", folosind listele de pe site-ul Inspectoratului Şcolar judeţean cu ierarhia elevilor dinaintea admiterii la liceu, unde sunt trecute şi rezultatele la evaluarea naţională, şi media anilor de studiu, am descoperit şcoli în care, în mod cert, s-au pus note "din burtă" în cei patru ani de zile

 Elevi de media peste 9 au obţinut la examen media 5 sau chiar 4: strigător la cer dacă este să ne gândim că media de admitere ajunge să fie la final egală cu a unui copil care a învăţat la o şcoală din Iaşi în care profesorii au fost ceva mai severi.

 
"Copiii de la ţară nu au aceleaşi condiţii"
 
„Discuţia e foarte amplă, şi implică foarte multe variabile. În primul rând, copiii de la ţară nu au aceleaşi condiţii de învăţare ca cei de la oraş. În al doilea rând, nu au profesori calificaţi la toate disciplinele, trebuie văzut şi dacă acel cadru didactic este calificat sau necalificat. A treia variabilă este faptul că nu avem criterii de evaluarea unice, pe ţară. Ca să le introducem, trebuie regândit întregul curriculum. Lucrurile nu pot fi reglate într-un timp scurt, trebuie mers la cauze, nu la efect, trebuie reparate cauzele care generază aceste efecte. Cauzele sunt adânci, este nevoie de ambiţia celor de la Minister. Sindicatul nostru de foarte mult timp cere schimbarea curriculumului”, a declarat Laviniu Lăcustă (foto), preşedintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar.
 
În top, o şcoală cu rromi
 
În capul listei noastre, cu şcolile cu cei mai mulţi elevi care au diferenţe mai mari de două puncte între medii, se află Şcoala Crucea (comuna Lungani), unde 99% dintre elevi sunt de origine rromă. Această instituţie s-a aflat şi în anii trecuţi în capul listei, având cele mai mari diferenţe, şi de patru puncte, între media de la examen şi cea din clasele V-VIII. Cea mai mare medie la evaluarea naţională a fost 3,10, aceasta aparţinând unei eleve care a avut media pe anii de studiu 8,24.
Aici nu s-a înregistrat nici o medie care să treacă de 5 la evaluarea naţională, majoritatea fiind de 1,2 şi 3. Următoarea şcoală cu diferenţe mari între medii este Şcoala Gimnazială Hîrtoape (comuna Vânători), unde toţi cei 13 elevi au avut aceste diferenţe între medii. Aici, eleva cea mai bună din clasă, care a terminat gimnaziul cu media 9,81, a obţinut la examen media 6,57, cu peste trei puncte diferenţă.
La fel s-a întâmplat şi în cazul altor elevi, cu medii de 9,44, respectiv 9,39, care au obţinut la examen 5,90, respectiv 5,20. La această şcoală, toţi elevii cu medii de peste 8 au luat la examen medii de 4 şi 3, iar elevii cu medii la şcoală de 7 au luat şi 2,80 la examen.
Următoarea pe listă este Şcoala Satu Nou (comuna Belceşti), unde cea mai mare diferenţă s-a înregistrat în cazul unei eleve care a luat la examen 5,57, dar a terminat cei patru ani de gimnaziu cu media 9,08. La Şcoala din Buhalniţa (comuna Cepleniţa) găsim aceleaşi diferenţe la majoritatea elevilor. Aici, o elevă de media 9, 08 a obţinut la examen 6,65, iar un alt elev de 9,31, la şcoala din satul său, a obţinut la examen 5,90. Tot aici, un alt elev de 8,42 a obţinut la examen doar medie 4,30.
 
Cele mai frapante diferenţe
 
În satul Criveşti (comuna Vânători) întâlnim însă cele mai frapante diferenţe: doi elevi de media 9,17 şi 9,07 au obţinut la examen 4,50, respectiv 5,42, asta făcându-ne să ne întrebăm despre felul în care aceştia au primit note la clasă şi despre modul în care au fost evaluaţi de profesorii lor. Acestea însă nu sunt singurele excepţii din clasă, întreaga clasă din Criveşti înregistrează astfel de diferenţe, mai mari de două puncte, între cele două medii.
Pe listă se mai află şi Şcoala din Focuri: aici, unul din cei mai buni din clasă, un elev de 9,44, a obţinut media 6,07 la examen. Urmează satul Mogoşeşti, unde majoritatea elevilor au obţinut note mult mai mici decât au avut în catalog, apoi Şcoala din Coarnele Caprei, unde cea mai mare diferenţă a fost de peste patru puncte, elevul obţinând media 5,92 în condiţiile în care în catalog a terminat gimnaziul cu media 9,11.
Situaţii asemenătoare mai întâlnim şi la şcolile din Humosu (comuna Sireţel), Mănăstirea (comuna Dagâţa), Dagâţa, Uda (comuna Tătăruşi), Slobozia Deal (comuna Voişeşti), Moşna, Mironeasa, dar şi în municipiul Iaşi, la Şcoala „Ion Neculce”.
 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Despre importanţa îndoielii în ştiinţă şi falimentul calităţii în educaţie

Alexandru LĂZESCU

Despre importanţa îndoielii în ştiinţă şi falimentul calităţii în educaţie

Îndoiala şi spiritul critic nu mai sunt la modă. Un curent dominant în mass media şi pe reţelele sociale cultivă intoleranţa faţă de punctele de vedere care se abat de la cele considerate acceptabile, „corecte”, adesea, în mod ironic, „în numele ştiinţei”.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Liviu Suhar

Nichita DANILOV

Liviu Suhar

Senzaţia pe care o încearcă spectatorul privindu-i tablourile e una stranie. Cufundate într-o tăcere ce trece dincolo de cotidian, proiectându-şi umbra lăuntrică în spaţiul ancestral, obiectele par să comunice între ele într-un limbaj mut, prin intermediul ultrasunetelor transpuse într-o partitură muzicală. Tăcerea lor e înşelătoare.

Raportul dintre public şi privat, din perspectivă feministă

Dana ȚABREA

Raportul dintre public şi privat, din perspectivă feministă

Aparent, dacă e să-l avem în vedere pe Richard Rorty, distincţia dintre sferele publică şi privată sunt separate în măsura în care problemele care cad sub incidenţa fiecăreia dintre ele sunt diferite şi, desigur, întrebările adresate sunt altele. Cu privire la individul uman, cineva ar putea fi deopotrivă liberal şi ironist, ceea ce conduce la posibilitatea ca cele două sfere să nu prezinte o opoziţie ireconciliabilă. Dimpotrivă. Cele două sfere converg. Să luăm ca exemplu familia: prin definiţie familia presupune spaţiul privat şi discreţia, cu toate acestea familia este reglementată prin reguli şi norme care ţin de sfera publică.

O întâlnire nici măcar de gradul 7 şi o mică incursiune onomatologică

Michael ASTNER

O întâlnire nici măcar de gradul 7 şi o mică incursiune onomatologică

Acum trei ani, la început de martie - eram în drum spre Bucureşti (cu trenul) - m-am trezit cu un mesaj de la o persoană necunoscută, dar cu acelaşi nume de familie. Am avut o conversaţie ciudăţică pe messenger cu femeia în cauză, apoi am uitat de discuţie. 

pulspulspuls

Suferinţele discrete ale madamei

Suferinţele discrete ale madamei

Una mai molcuţă, de uichend, pe azi, dacă tot e sâmbătă şi e aşa frig afară. Şi ce ar putea fi mai moale şi mai pufos decât opera lirică, stimaţi telespectatori, şi mai ales graniţa penală a acesteia cu politichia mâloasă de Bahlui? 

Caricatura zilei

De 8 martie

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.