În decursul ultimelor luni, mai mulţi ieşeni au reclamat la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) faptul că încă se mai practică afişarea listelor de întreţinere la avizierul blocului cu tot cu numele şi prenumele locatarilor. În majoritatea cazurilor, investigaţiile s-au încheiat cu amenzi, care trag un semnal de alarmă: intimitatea cetăţeanului trebuie luată în serios.

Recent, o asociaţie a fost bună de plată după ce un ieşean a reclamat la ANSPDCP că a văzut un înscris cu caracter defăimător în care erau menţionate datele lui personale, pe lângă faptul că operatorul afişase listele de plată cu numele şi prenumele vecinilor săi. Amenda a fost de aproape 2.500 de lei (circa 500 de euro). De altfel, şi pe parcursul anului trecut au mai fost asociaţii din Iaşi amendate din această cauză, potrivit informaţiilor de pe site-ul ANSPDCP, cu sume care se apropie de aceeaşi valoare.

Nu e de mirare că, anual, la ANSPDCP se fac peste 5.000 de plângeri, sesizări şi notificări privind incidente de securitate, în condiţiile în care numai o treime din entităţile private şi de stat din ţară, care au pe mână datele noastre personale, înţeleg cum să obţină conformitatea, ne-a spus un ofiţer GDPR. „Nu doar la asociaţii întâlnim astfel de cazuri, sunt domenii diverse, instituţii şi companii private, la fiecare întâlnim situaţii pe care uneori nici nu ni le imaginăm. (…) Cel mai des întâlnite şi foarte problematice la asociaţii sunt amenzile date de Autoritate cu camerele de supraveghere din jurul blocurilor în care asociaţiile le-au instalat. S-au folosit imagini captate din aceste camere, cum este şi cazul unui locatar care şi-a văzut poza pusă la intrarea în bloc, cum că este dator la întreţinere, ceea ce încalcă dreptul la protecţia datelor personale”, a precizat Simona Adonicioaie pentru „Ziarul de Iaşi”.

Dacă în ţară încă se mai bâjbâie atunci când vine vorba despre protecţia datelor, alte companii străine alocă o pagină întreagă pentru GDPR, unde oamenii pot contacta direct responsabilul cu protecţia datelor (DPO).

„Orice entitate juridică din România, privată sau de stat, este obligată de regulament să aibă GDPR din 25 mai 2018. Doar că, din păcate, statisticile arată că numai 33% din entităţile private şi de stat luate la un loc au un responsabil cu protecţia datelor anunţat la Autoritate, însă doar jumătate dacă îşi fac şi treaba cum trebuie. Se fac anual aproximativ 5.000 de sesizări la nivel naţional, însă, dacă vă uitaţi peste date, o să vedeţi mai multe amenzi decât entităţi înscrise la Autoritate. Ar trebui să luăm exemplu de la companiile mari care, pentru a nu întâmpina probleme, au un responsabil GDPR, dar şi un jurist specializat în GDPR. Apoi se anunţă la Autoritate că entitatea juridică/ asociaţia are DPO arondat. De anul acesta este obligatoriu auditul GDPR pe proiecte. (…) Devine un domeniu foarte serios, care trebuie abordat la fel de serios. În GDPR există proceduri clare, dar complexe”, susţine Adonicioaie.

Dorin Cristea, fondatorul firmei ieşene de IT RomSoft, care furnizează software la cerere în principal pe zona medicală: „Tot softul pe care îl realizăm noi este în conformitate cu GDPR, suntem de mult timp la zi cu Regulamentul general privind protecţia datelor. Acum, oricâtă atitudine am lua, lucrurile sunt sensibile, uneori este greu de trasat graniţa”, ne-a spus şi Dorin Cristea.