Coreenii sunt consideraţi că au vârsta de un an când se nasc, iar un nou an este adăugat la fiecare 1 ianuarie. Această vârstă este cea menţionată de coreeni cel mai des în viaţa de zi cu zi. Există şi un alt sistem, separat, pentru recrutare şi pentru calcularea vârstei legale pentru a consuma alcool şi a fuma, în care vârsta unei persoane este calculată de la zero la naştere şi se adaugă un an la 1 ianuarie.

Totuşi, de la începutul anilor 1960, Coreea de Sud a folosit, pentru documente medicale şi legale, şi norma internaţională de a socoti de la zero la naştere, adăugând un an la fiecare aniversare a naşterii. Acest şir derutant de sisteme va dispărea – cel puţin din documentele oficiale – din iunie 2023, când noile legi care stipulează folosirea doar a metodei internaţionale pentru calculul vârstei vor intra în vigoare

. "Schimbarea are ca scop reducerea costurilor socio-economice nenecesare, întrucât disputele legale şi sociale, dar şi deruta persistă din cauza modurilor diferite de a calcula vârsta", a declarat Yoo Sang-bum, din partea partidului Puterea Poporului, aflat la guvernare, în faţa Parlamentului. Jeong Da-eun, o angajată într-un birou, în vârstă de 29 de ani, se bucură de această schimbare şi spune că mereu a trebuit să se gândească de două ori când a fost întrebată în străinătate despre vârsta sa. "Îmi amintesc că străinii se uitau miraţi la mine pentru că îmi lua atât să răspund ce vârstă am", a spus ea. "Cine nu s-ar bucura să devină cu un an sau doi mai tânăr", a adăugat ea. Originile acestui sistem sunt incerte.

O teorie este aceea că la naştere o persoană are un an ţinând cont de timpul petrecut în pântece – nouă luni fiind rotunjite la 12. Alţii leagă acest sistem de un străvechi sistem numeric asiatic, care nu avea conceptul de zero. Explicaţiile pentru adăugarea câte unui an la 1 ianuarie sunt şi mai complicate.

Unii experţi indică teoria conform căreia vechii coreeni îşi plasau anul naşterii în calendarul chinezesc cu un ciclu de 60 de ani, dar, într-o perioadă în care nu existau calendare obişnuite, îşi ignorau ziua naşterii şi adăugau pur şi simplu un an întreg în prima zi a calendarului lunar. Acel an în plus la 1 ianuarie a devenit o banalitate, în timp mai mulţi sud-coreeni au început să respecte calendarul occidental.