Toxiinfecţiile alimentare pot apare individual, de multe ori în interiorul unei gospodării unde pot să apară focare familiale. La anumite intervale de timp apar şi focare cu număr mare de cazuri, de obicei prin consumul unor alimente contaminate vândute unui număr mult mai mare de persoane.

„Cum a fost de exemplu anul trecut când ne-am confruntat cu un număr de cazuri din cauza consumului unui aliment comun de la un un fastfood în Iaşi. Au fost aproximativ 170 de persoane, dintre care 60 au fost şi internate. Pentru restul de persoane cu stare generală mai bună, n-a fost nevoie de internare. Deci, în multe dintre situaţii nu este necesară internarea şi nici tratamentul cu antibiotice”, arată conf. dr. Mihnea Hurmuzache, director medical al Spitalului de Boli Infecţioase Iaşi.

Evoluţia unei toxiinfecţii alimentare este mai gravă la persoane cu boli asociate

Acesta a adăugat că evoluţia unei toxiinfecţii alimentare depinde de terenul pe care survine.

„Dacă există şi boli asociate concomitent, o toxiinfecţie alimentară poate să evolueze destul de neplăcut. Cea mai mare problemă cu care ne confruntăm  la aceste persoane  o reprezintă sindromul de deshidratare acută care trebuie corectat într-un timp scurt. De precizat că se pierd lichide, dar şi o cantitate mare de săruri. Nouă ni se pare că dacă pierdem sodiu, potasiu sau clor prin vărsături şi scaun nu e important. Acestea sunt însă  vitale în ceea ce priveşte activitatea cordului, activitatea musculară şi activitatea ţesutului cerebral. Din aceste motive când sindromul de  deshidratare este important, reechilibrarea  se face în mod controlat în spital”, arată conf. dr. Mihnea Hurmuzache.

Când e necesar să venim la spital

„Dacă vărsăm foarte mult, avem scaune foarte multe, avem o stare de moleşeală profundă, este bine să ne consulte un medic. Pentru cele mai banale forme, te opreşti la medicul de familie dacă are program. Când starea generală este foarte proastă, faci solicitare la ambulanţă. La spital  ne confruntăm şi cu situaţii în care noaptea la ora două vin persoane care au de două zile un sindrom diareic. Nu au o stare de deshidratare foarte accentuată, dar s-au gândit că dacă vin la această oră la spital e mai liber şi nu vor aştepta foarte mult. Pe la medicul de familie nu trec crezând că nu le poate recomanda nimic. Trebuie ştiut însă că cele mai multe cazurile de toxiinfecţii alimentare nu sunt forme grave, nu necesită internare şi se tratează fără antibiotice, cu regim alimentar strict”, subliniază conf. dr. Mihnea Hurmuzache.

Ce presupune regimul alimentar

De cele mai multe ori toxiinfecţiile alimentare pot fi controlate printr-un regim alimentar strict. Se pot consuma toate alimentele care au un efect constipant: orez fiert, rădăcinoasele din care se fac supe, brânza de vaci care nu trebuie să fie foarte umedă, pâine prăjită, sticksuri, covrigei săraţi. Până la reformarea scaunului, regimul alimentar trebuie strict respectat chiar dacă vărsăturile dispar. Alte legume decât cele enumerate mai sus şi toate fructele cu excepţia bananelor sunt interzise. La fel şi lactatele, dulciurile. Odată cu reformarea scaunului se poate reintroduce carnea preparată pe grătar.

Greşeli în tratamentul toxiinfecţiilor alimentare

1. Antibioticele luate fără recomandare, fac mai mult rău decât bine!

„O mare greşeală  este să consumi antibiotice fără  fără recomandarea medicului. Antibioticele consumate în toxiinfecţiile alimentare  fac mai mult rău decât bine. Distrug microorganismele şi eliberează o cantitate de toxină importantă care dă fenomene critice.  Antibioticele se recomandă doar în anumite cazuri  şi doar în regim intraspitalicesc. O formă uşoară sau medie de toxiinfecţie alimentară trece fără antibiotice, doar cu acel regim alimentar strict. Toţi dintre noi până la vârsta de 15 ani am trecut măcar printr-o toxiinfecţie alimentară pentru care nu am ajuns la spital şi nu am luat antibiotice.  Am respectat regimul şi ne-am revenit. Repet: antibioticele se recomandă foarte rar şi chiar şi o toxiinfecţie cu Salmonella, o formă uşoară sau medie se poate vindeca fără să fie necesar tratamentul cu antibiotice”, arată conf. dr. Mihnea Hurmuzache.

2. Nu se administrează antiemetice pentru a opri vărsăturile

Este bine ştiut că vărsăturile nu trebuie combătute sub nici o formă tocmai pentru a lăsa stomacul să  elibereze o cantitate cât mai mare din alimentul contaminat. În toxiinfecţiile alimentare nu se administrează  antiemetice care să estompeze senzaţia de greaţă. Este lăsată persoană să vomite până elimină tot ce are în stomac şi duoden. Dacă absoarbe toată cantitatea de aliment contaminat, fenomenele clinice sunt mai explozive. Inclusiv partea de sindrom diareic care urmează întotdeauna vărsăturilor.

3. Febra se combate doar la valori peste 38 cu 2

„În cursul unei toxiinfecţii alimentare  se eliberează toxine în interiorul  organismului şi acesta  reacţionează printr-un sindrom febril  de obicei pe durată relativ scurtă,  până când toxinele se elimină din  organism. Febra are rolul ei în lupta organismului cu infecţiile:  un corp cu o temperatură uşor mai ridicată  luptă cu o mai mare eficienţă împotriva infecţiilor diverse. Din acest motiv, febra trebuie combătută doar la valori peste 38 cu 2, fie că este vorba de adult, fie că este vorba de copil”, completează conf. dr. Mihnea Hurmuzache.

Cauzele toxiinfecţiilor alimentare

Salmonella nu modifică în mod deosebit aspectul şi gustul alimentelor

Un număr mare de microorganisme sunt implicate în toxiinfecţiile alimentare. Cele mai frecvente sunt infecţiile cu diferite tulpini de Salmonella din cauza consumului de ouă sau preparate pe bază de ouă cum ar fi cremele care nu au fost păstrate în condiţii termice corecte. Aceste condiţii inadecvate permit  bacteriilor să se înmulţească.

„Din păcate nu modifică în mod deosebit aspectul şi gustul alimentului, iar oamenii spun că atunci când au cumpărat respectivele alimente acestea nu miroseau, nu aveau gustul modificat. Se poate întâmpla oricui, chiar şi celor care cumpără alimente din piaţă sau care consumă alimente din propria gospodărie. De exemplu, toxiinfecţiile cu Salmonella apar mai frecvent după consumul de ouă de raţă sau de gâscă. Deşi acestea sunt mai voluminoase,  au o coajă foarte subţire în comparaţie cu coaja oului de găină. Salmonele sunt eliminate din tubul digestiv al păsărilor şi având coaja mai subţire trec din tubul digestiv prin coajă în interior”.

Stafilococul auriu transmis de pe mâinile celor care manipulează produsele lactate

Al doilea germene implicat în toxiinfecţiile alimentare este Stafilococul auriu. De obicei îl găsim în produsele de lapte contaminate prin prezenţa Stafilococului pe mâinile celor care au manipulat produsele lactate. Asta nu înseamnă doar lapte, ci şi brânzeturi iaurturi, smântână.

Carne de pui, vită şi cereale

Yersinia enterocolitica, Campylobacter jejuni sunt alte bacterii care pot cauza toxiinfecţii alimentare prin contaminarea a diverse produse, inclusiv carne de pui, de vită. La acestea se adaugă toxiinfecţiile cauzate de consumul de fructe de mare contaminate sau de consumul de cereale contaminate. Paleta  este foarte largă în ceea ce priveşte cauzele, dar cele  mai frecvente rămân toxiinfecţiile alimentare cauzate de alimente contaminate cu Salmonella şi Stafilococul auriu.

Publicitate și alte recomandări video