Tradiţii de Sf. Maria Mare. Este creştinesc să le urezi sărbătoriților „La mulţi ani“ de Adormirea Maicii Domnului?

 

În România sunt peste 2 milioane de români care îşi serbează onomastica pe 15 august, iar dintre aceştia, mai bine de 1,5 milioane sunt femei şi aproximativ 500.000 sunt bărbaţi. Dintre femeile care îşi serbează azi onomastica, peste 1.3 milioane se numesc Maria, aproximativ 250.000 Mariana, 50.000 poartă numele Marinela, iar peste 30.000 Mioara.

 

În cazul bărbaţilor, în România trăiesc peste 310.000 de Mariani şi aproximativ 100.000 de Marini. Este însă creştinesc să le urezi acestora „La mulţi ani“ de Sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului? Dilema a apărut deoarece sărbătoarea are denumirea de „Adormirea Maicii Domnului“, iar de aceea mulţi dintre creştini au reţineri atunci când trebuie să le ureze „La mulţi ani“ celor dragi. Mai mult, în zona Moldovei chiar se atrage atenţia asupra acestui fapt. „Cum să-i spun «La mulţi ani!» când azi se serbează moartea Fecioarei Maria?“. Cu toate acestea, în calendarul ortodox sunt foarte puţine sărbători care serbează naşterea unui sfânt, iar majoritatea sărbătorilor creştine celebrează data morţii, sau data la care sfântul respectiv a ajuns în Împărăţia Cerurilor. Argumentul teologic este susţinut de către un pasaj din Eclesiast, capitolul VII, versetul 2, care spune că „Mai bun este numele bun decât untdelemnul bun şi ziua morţii decât ziua naşterii“.

 

 

Calendarul ortodox cuprinde prin urmare, în majoritate, sărbători care celebrează ziua morţii sfinţilor, socotită ca fiind ziua lor de naştere spre viaţa cea veş­nică. Numai Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul fac excepţie de la această regulă, iar în cazul lor se serbează atât „zămislirea“, dar şi naşterea. De asemenea, se mai serbează şi alte evenimente din viaţa lor, precum Bunavestire sau Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Alături de aceste sărbători, în mod evident mai este şi Sărbătoarea Naşterii Domnului.

 

Având în vedere aceste aspecte, creştinii pot să le ureze liniştiţi „La mulţi ani“ celor apropiaţi de sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului, având în vedere că noi urăm cunoscuţilor „La mulţi ani“ de ziua numelui dacă au drept patron un alt sfânt. Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă, prin învăţăturile ei, afirmă totuşi că această practică, de a ura „La mulţi ani“, nu este una creştinească. Astfel, Biserica atrage atenţia asupra acestei practici pentru că ajungem să sărbătorim ziua noastră şi nu cea a sfântului şi a vieţii lui. Conform învăţăturilor Bisericii, vedem că este greşit să urmăm oricărei persoane „La mulţi ani“ de ziua numelui, iar preoţii îndeamnă să se folosească urarea „Să porţi numele sfântului cu dragoste şi demnitate!“, „La mulţi ani duhovniceşti în împărăţia Cerurilor!“ sau „La mulţi şi binecuvântaţi ani!“, fără a-l aşeza neapărat pe cel sărbătorit alături de faptele sfântului. 

 

 

Sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului mai poartă în popor denumirea de „Paştele de vară“ sau „Paştele verii“. În primul rând datorită importanţei acestei sărbători, dar şi pentru că se crede în popor că, pentru că Postul Paştelui era prea lung şi auster, s-ar fi luat două săptămâni din acesta şi s-ar fi pus înaintea Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului. Astfel, dacă în primăvară lipseau legumele şi fructele, iar creştinii nu ar fi rezistat să muncească pământul cu un regim alimentar atât de strict pe o durată foarte lungă, în această perioadă există un belşug de legume şi fructe, deci este un post mai uşor de ţinut. Un alt motiv pentru care sărbătoarea poartă denumirea de „Paştele verii“ în popor este şi faptul că în ajunul sărbătorii, în bisericile ortodoxe, se cântă „Prohodul Maicii Domnului“, care are aceeaşi linie melodică cu cel din Săptămâna Mare.

 

 

Sfânta Marie Mare sau Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare cunoscută în popor şi ca Paştele de vară, este prăznuită de către creştinii de pretutindeni pe data de 15 august, iar aceştia aşteaptă sărbătoarea şi îi oferă o importanţă similară cu cea a Sărbătorii Paştelui. Mai mult, postul de două săptămâni care precede sărbătoarea se socoteşte a fi la fel de însemnat ca şi postul Sfintelor Paşti.

 

În dimineaţa zilei în care este cinstită Adormirea Maicii Domnului, creştinii merg la biserică şi împart struguri pentru cei trecuţi la cele veşnice. În unele zone se dau pentru sufletele celor decedaţi prune coapte şi faguri de miere.

 

De asemenea, pe 15 august este ziua în ciobanii coboară oile de la munte, bărbaţii îşi schimbă pălăria cu căciula, se interzice scăldatul în apa râurilor spurcate de cerb şi dormitul pe prispă. De asemenea, în credinţa populară se crede că schimbarea anotimpurilor în această zi este semn ale tristeţii naturii, care regretă plecarea Sfintei Fecioare. Din acest motiv, iarba nu mai creşte, iar frunzele încep să se îngălbenească. Tot pe 15 august se deschide sezonul tradiţional al nunţilor în lumea satului, perioadă care ţine până la intrarea în postul Crăciunului.