Trageţi învăţăminte de la vecini!
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 18.04.2021

Trageţi învăţăminte de la vecini!

GALERIE
Ovidiu Minea
  • Ovidiu Minea
- +

Dacă nu se trezeşte la timp, Poli va avea soarta vecinilor regionali, FCM Bacău, FC Vaslui, Ceahlăul, Oţelul, care au dispărut de pe harta fotbalului sau abia respiră în eşaloanele inferioare.

Faptul că jumătate din echipa tricoloră care a obţinut luni tonifianta victorie în faţa Austriei are origini moldoveneşti (Chiricheş şi Burcă sunt băcăuani, Creţu este păşcănean, Grigore este vasluian, iar Maxim - nemţean), a zgândărit plăcut orgoliile microbiştilor din regiune, care au acumulat destule frustrări în ultimii ani. Foarte multe dintre acestea sunt generate de faptul că niciun leu din banii gestionaţi de autorităţile centrale nu a fost direcţionat spre construcţia unor arene noi în Moldova, unde nici autorităţile locale nu au făcut mai nimic. Baze sportive moderne au apărut doar în Bucureşti, Ardeal, Muntenia sau Oltenia, Compania Naţională de Investiţii aprobând proiecte până şi la Târgu Jiu, Slatina sau Alexandria. Multă lume consideră că lipsa infrastucturii este principala cauză a prăbuşirilor dramatice ale multor echipe de fotbal din regiune, emulaţia apărută în oraşe care s-au trezit cu stadioane noi fiind notabilă în multe cazuri. Afirmaţia stă bine în picioare, însă ţine doar până la un punct. De la care trebuie văzut şi care sunt strategiile sportive făcute în fiecare curte. Or, ceea ce se întâmplă în jur este dezolant, faptul că totul a depins de un singur om şi nu a fost clădit durabil fiind plătit scump acum.

La Vaslui, fotbalul a apărut cu adevărat în 2003, când Adrian Porumboiu s-a decis să investească în sportul care l-a făcut celebru în toată lumea. În doar trei ani, Porumboiu a dus „copilul” „galben-verde” de la biberon în prima ligă şi, imediat, la mese mari europene, alături de Inter, Lazio ori Sporting Lisabona. După ce fostul mare arbitru a tras fermoarul buzunarului propriu, FC s-a prăbuşit în Liga a IV-a, în 2014, nimeni nereuşind să preia de atunci ştafeta, ajunsă în eşaloanele inferioare.

La Piatra Neamţ, Ceahlăul, înfiinţat în 1919, a apărut în fotbalul mare odată cu afirmarea lui Gheorghe Ştefan „Pinalti”. Nemţenii au ajuns să joace pentru prima oară în elită abia în 1993, au adus Juventus sub Pietricica în deceniul următor, în care a fost o constantă a Ligii I, a rulat apoi pe ritmuri de ABBA, cu retrogradări şi promovări şi a dispărut total în 2016, când steaua lui Pinalti apusese. Acum, noul Ceahlăul e o echipă medie în eşalonul trei.

Şi mai dramatică este situaţia Bacăului, oraşul moldav cu cele mai bune rezultate din toate timpurile la nivelul primei ligi. Preluată de Dumitru Sechelariu imediat după Revoluţie, echipa care jucase din 1967 o singură dată în Liga a II-a, bifase prima calificare românească în turul IV al cupelor europene, adusese în Moldova pe Arsenal ori Werder Bremen, dăduse naţionalei „statuia” din Mexic ’70, Dembrovschi şi se hrănea din plin cu produse locale, formate la primul Liceu de Fotbal din România, a continuat lupta cu granzii. Cu nume mari în echipă şi pe banca tehnică, FCM a luat o Cupă a Ligii, a produs jucători precum Ciocoiu, Andrei Cristea sau Radu Ciobanu, i-a lansat pe un Cursaru ori un Narcis Răducan, a câştigat Cupa Ligii. Prăbuşirea lui „Seche” a distrus totul, tradiţia de decenii fiind pierdută după retrogradarea din 2007, care a fost urmată, după şapte ani, chiar de desfiinţare. Mai mult, impardonabil pentru autorităţile băcăuane, primul stadion cu nocturnă, tabelă electronică şi scaune din zonă a devenit o ruină care sângerează pe obrazul urbei lui Bacovia.

Situaţii grave sunt şi la Galaţi, unde singura campioană naţională dată de această zonă, Oţelul, a ajuns în Liga a III-a, şi la Suceava, care e tot în eşalonul trei după ce a cochetat şi ea câţiva ani cu elita.

La ora actuală, Moldova trăieşte fotbalistic doar din Botoşani şi Iaşi, divizionara secundă Aerostar Bacău neavând anvergură. Apărut în prima ligă abia în 2013, Botoşaniul pare o construcţie ceva mai solidă, care a ştiut să navigheze şi prin ape tulburi şi să ajungă de două ori în Europa. Şi acolo însă există multe voci care afirmă că o eventuală prăbuşire a lui Valeriu Iftime ar readuce oraşul din nordul Moldovei în cenuşiu.

Mult mai îngrijorătoare este situaţia Politehnicii Iaşi, care arată de ani buni ca un echilibrist care se plimbă fără plasă de siguranţă deasupra prăpastiei. De multe ori la un pas de a intra în incapacitate de plată, Poli nu are, conform oficialilor clubului, niciun cent pentru acoperirea bugetului necesar sezonului în curs, toţi banii care urmează a fi încasaţi urmând a fi folosiţi pentru acoperirea datoriilor. Iaşul pare a nu fi înţeles nimic din faptul că aproape două decenii, din 1985 şi până în 2004, a jucat un singur an în elită, că în 2000 a ajuns în Liga a III-a cu 18 puncte penalizare sau că în 2010 clubul de tradiţie a fost desfiinţat, fiind nevoie de adopţia Tricolorului Breaza pentru ca fotbalul de performanţă din Copou să nu moară. Dacă propriile experienţe dramatice sunt uitate repede, ceea ce se întâmplă de ani buni în alte curţi, care nu reuşesc renaşterea după prăbuşire, deşi dau produse de mare calitate, ar trebui să fie un subiect de meditaţie serios pentru cei care gestionează destinele Politehnicii. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De la Koudela la Schär, via Şovre

Nicolae GRECU

De la Koudela la Schär, via Şovre

Corectitudinea politică în sport începe să însemne respectarea ad litteram a unor reguli, indiferent cât de stupide ar fi.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (IV)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (IV)

În acest episod, autorul serialului se referă critic la încercările unui cunoscut etnolog contemporan de a impune ideea existenţei unui „mit fondator” românesc, bazat pe figura împăratului roman Traian, cuceritor al Daciei.

Iar şi iar despre pocăinţă

pr. Constantin STURZU

Iar şi iar despre pocăinţă

Pocăinţă nu se poate face decât în timp. Când se termină timpul, omul nepocăit "se încremeneşte în moleşeala sufletului şi în nesimţire". Există şi atunci un soi de pocăinţă, dar "pocăinţa lui de acolo este un regret pentru viaţa lui greşit trăită, dar unit cu neputinţa de a se mişca din ea" (Părintele Dumitru Stăniloae). 

Cum a devenit Europa un model civilizaţional?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Cum a devenit Europa un model civilizaţional?

Ideile vehiculate în rubrica de azi, aparţinând marelui filozof francez Rémi Brague (1947-), deşi par străine de tărâmul economiei, au un rol important în înţelegerea modului cum s-au născut şi consolidat valorile şi instituţiile occidentale care caracterizează azi o naţiune civilizată, inclusiv sub raport economic.

pulspulspuls

Un deştept Grămadă

Un deştept Grămadă

Până mai ieri, indiferent de guvern, PSD sau PNL, fostul dipotat local PMP Grămadă avea numai cuvinte de laudă despre orice ministru al Sănătăţii.

Caricatura zilei

Mita-n mască

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.