TRANSPORT PUBLIC IEȘEAN LA CONTROL!  Analiză multicriterială privind accesibilitatea transportului public în cartierele municipiului Iași

În acest context, a fost realizată o analiză multicriterială a accesibilității transportului public urban în principalele cartiere ale municipiului Iași, utilizând indicatori cantitativi, ponderați și normalizați, pentru a evalua în mod obiectiv nivelul de conectivitate și eficiență multimodală.

Aspecte metodologice

În cadrul analizei accesibilității multimodale la transportul public din Iași, delimitarea cartierelor a fost realizată pe baza datelor din Planul Urbanistic General (P.U.G.), iar reprezentarea grafică a fost digitalizată în sistem G.I.S. (Figura 1)

Figura 1 Delimitarea municipiului Iași pe cartiere (sursa: PUG Iași, prelucrare personală)

Pentru calculul accesibilității multimodale la transportul public, matricea de analiză a inclus un set de șase indicatori cheie cantitativi (

Tabel 1), fiecare având o pondere diferențiată și fiind normalizat între 0 și 1, unde valoarea 1 reprezintă performanța maximă.

Indicatorii utilizați iau în calcul următoarele:

1. accesibilitatea teoretică la transportul public (conform figurii 2 proporția locuitorilor unui cartier care se află la maximum 10 minute de mers pe jos de o stație de transport public)
2. Conectivitate la transport public combinat (diversitatea mijloacelor de transport disponibile)
3. Conexiune cu punctele intermodale (cuantifică dacă există legături directe pe transportul public către gări și autogări)

4. Existența benzilor dedicate (măsoară cât de eficient și economic este transportul public)
5. Acces la pistă velo[2] (multimodalitate) – măsoară dacă există infrastructură pentru biciclete
6. Zone congestionate (numărul de kilometri de stradă blocați frecvent dimineața – reflectă impactul traficului asupra mobilității)

Tabel 1 Indicatorii analizați pentru calculul accesibilității la transportul public urban

Sursele de informații utilizate în analiză au fost multiple, incluzând date publice (Compania de Transport Iași – trasee, Google Maps și Waze), seturi de geo date și prelucrări G.I.S. proprii.

Pentru fiecare indicator, s-a stabilit o pondere de influență, în funcție de importanța sa pentru mobilitate. Pe baza acestor ponderi, s-a calculat un scor final de accesibilitate multimodală, exprimat procentual, care a permis clasificarea cartierelor în trei categorii:

• 0 – 40% – accesibilitate slabă,
• 41 – 70% – accesibilitate medie,
• 71 – 100% – accesibilitate bună.

Acest indicator agregat arată, practic, cât de bine este conectat fiecare cartier la rețeaua de transport public a orașului și cât de ușor pot locuitorii să ajungă la principalele puncte de interes.

Rezultate

În urma analizei indicatorilor prezentați și a aplicării matricei cu analiza multicriterială, a rezultat clasificarea cartierelor municipiului Iași din perspectiva accesibilității multimodale la transportul public urban (Figura 3). Rezultatele au fost cartografiate (Figura 4), iar situația se prezintă de forma:

1. Accesibilitate bună (indice accesibilitate > 70%). Se încadrează în această categorie cartierele Cantemir – Socola, Centru, Nicolina și Studențesc.

Aceste zone prezintă următoarele caracteristici:

1. Conectivitate ridicată la rețeaua de transport public (tramvai și autobuz)
2. Acces teoretic facil la stațiile de autobuz și tramvai
3. Acces multimodal – coexistența transportului electric și la pistele velo existente (neconforme tehnic și calitativ)

Prin urmare, raportat la întregul municipiu[3], aceste cartiere pot fi considerate zonele cu cele mai bune condiții de locuire din punctul de vedere al accesibilității și conectivității.

2. Accesibilitate medie (indice între 40 – 70%). În această clasă se încadrează majoritatea cartierelor, respectiv C.U.G., Păcurari, Bularga, Copou, Dacia, Frumoasa, Tătărași, Alexandru cel Bun, Aviației, Moara de Vânt, Bucium și Țicău-Sărărie. Aceste cartiere sunt caracterizate de:
   1. Acoperire rezonabilă a transportului public și acces variat la pistele velo existente
   2. Absența benzilor dedicate, ceea ce determină timpi mari de deplasare
   3. În cazul cartierelor Bucium, Moara de Vânt și C.U.G., se constată disfuncționalități majore între extinderea urbană și infrastructura de mobilitate existentă.

Pentru aceste zone, se impune optimizarea traseelor de autobuz, introducerea benzilor dedicate și extinderea infrastructurii de transport alternativ, alături de creșterea accesibilității la stațiile de transport public.

3. Accesibilitate slabă (indice < 40%). În această clasă se regăsește cartierul Galata-Mircea, care se individualizează prin:
   1. Infrastructură de transport public deficitară și rutare indirectă către zona centrală, barieră creată de linia ferată
   2. Acces dificil la transportul multimodal, asociat cu niveluri ridicate de congestie
   3. Lipsa benzilor dedicate și conectivitate redusă către zona centrală

Cartierul Galata-Mircea, areal de tranzit dinspre vestul periurban al Iașului (zona comunei Miroslava) probabil ar merita tratarea cu prioritate în strategiile de mobilitate urbană (introducere linie dedicată, stații intermodale și îmbunătățirea accesului).

Ca observații generale putem aminti următoarele:

1. Indicele mediu de accesibilitate pentru municipiul Iași este de 63%, ceea ce corespunde unei clase medii spre bune.
2. Cartierele periferice consemnează valori mai scăzute ale accesibilității ce imprimă un comportament de mobilitate îndreptat către utilizarea și dependența de transport auto privat.
3. Cartierele centrale caracterizate de mixitate funcțională (Centru, Cantemir-Socola) oferă un nivel superior de accesibilitate, datorită rețelei de transport cu conexiuni diverse.

Analiza confirmă că distribuția accesibilității la transportul public în Iași este neuniformă. Cartierele centrale beneficiază de o infrastructură relativ echilibrată, în timp ce cartierele periferice rămân deficitare în ceea ce privește integrarea transportului public și a celui alternativ.

Soluții și direcții de acțiune

Pentru îmbunătățirea și creșterea accesibilității la transportul public urban în municipiul Iași, se recomandă implementarea unui set coerent de măsuri strategice, pe termen scurt și mediu:

1. Extinderea benzilor dedicate transportului public în cartierele Păcurari, Copou, Bucium, Cantemir-Socola și Studențesc, concomitent cu prioritizarea semaforizării pentru transportul public
2. Creșterea frecvenței curselor pe traseele cu benzi dedicate existente și îmbunătățirea conectivității pe relația Bucium-Centru-Copou
3. Intervenții în infrastructura rutieră pentru creșterea accesibilității dinspre cartierul Galata-Mircea spre celelalte cartiere (pasaje subterane în zona căii ferate)
4. Creșterea conectivității dinspre cartierele Frumoasa și Bucium spre accesarea zonei centrale prin construirea de pasaje subterane sau supraterane în zona căii ferate
5. Implementarea Trenului Metropolitan Iași, care să asigure intermodalitatea între transportul feroviar suburban și transportul public urban (tramvai, autobuz, velo)
6. Punerea în aplicare a MasterPlanului de Piste Velo, document strategic ce definește rețeaua integrată de piste de biciclete la nivelul aglomerației urbane Iași
7. Corelarea dezvoltărilor urbanistice viitoare cu planificarea de mobilitate, astfel încât fiecare nou cartier să includă, încă din faza de proiect, stații de transport public, trotuare funcționale și infrastructură velo sigură.

Concluzii

Analiza multicriterială arată clar că Iașul are o infrastructură de transport public inegal distribuită. Cartierele cu densitate ridicată a populației beneficiază de o rețea de transport public relativ bine dezvoltată, în timp ce zonele periferice rămân defavorizate, fiind dependente de utilizarea autoturismului personal – cu efecte directe asupra nivelului de poluare, congestiei și calității vieții urbane.

În absența unor măsuri coerente și rapide, Iașul riscă să rămână captiv într-un model de mobilitate dezechilibrat, dominat de traficul auto individual și de pierderi economice și de timp tot mai mari.

Este momentul ca transportul public urban să fie tratat de autoritățile locale drept un serviciu strategic de interes public, esențial pentru dezvoltarea sustenabilă și competitivitatea economică a municipiului.

Figura 4 Accesibilitatea multimodală la transportul public urban în cartierele ieșene

[1] În analiza accesibilității la transportul public, izocrona de 10 minute a fost considerată drept distanța optimă pe care un locuitor, în medie, o poate parcurge pe jos până la o stație, echivalentă cu aproximativ 700-800 metri.

[2] De asemenea, au fost luate în calcul și pistele de biciclete existente, chiar dacă multe dintre ele sunt neconforme, incomplete sau lipsite de puncte de închiriere. Deși infrastructura velo din Iași necesită modernizări urgente, ea rămâne funcțională din punct de vedere practic, fiind utilizată zilnic de numeroși bicicliști.

[3] Accesibilitatea multimodală la nivelul municipiului Iași este de 63%, rezultând o accesibilitate medie.

Publicitate și alte recomandări video