Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Contextul internaţional favorabil al anilor 1990, marcat şi de avansul procesului de integrare europeană, nu poate fi conceput fără justa considerare a evenimentului decisiv din decembrie 1991: destrămarea politică, non-violentă a uneia dintre cele mai violente mari puteri din secolul XX.
S-au împlinit, în ziua de 25 decembrie, treizeci de ani de la dispariţia oficială a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS), a cărei hegemonie asupra unei mari părţi din globul pământesc a influenţat, timp de peste şapte decenii, vieţile a miliarde de oameni. A fost, desigur, punctul culminant şi totodată final al unui proces mai îndelungat - un proces pe care nu ar trebui să-l restrângem la aşa-numita epocă Gorbaciov. Formulele simple, adesea încărcate propagandistic, nu vor fi niciodată capabile să cuprindă întreaga încărcătură semantică a acestui moment istoric.
Ştim astăzi, graţie cercetărilor sociale întreprinse după 1991 pe teritoriul fostei URSS, cât de largă şi diversă a fost paleta reacţiilor interne faţă de destrămarea Uniunii. Desigur că binomul comunism - anticomunism are un rol esenţial, însă lucrurile sunt mult, mult mai complicate. În toate republicile componente, chiar şi în Federaţia Rusă, s-a pus problema unei reconstrucţii naţionale şi etatice care urma să aibă loc pe un teren presărat cu reminiscenţe mai mult sau mai puţin utilizabile, mai mult sau mai puţin periculoase ale vechii ordini sovietice. Foarte puţine din aceste aspecte ne erau cunoscute, în 1991. Şi chiar dacă am fi avut cunoştinţă de ele, probabil că grila de interpretare ar fi pornit tot „dinspre interior”, de la experienţa noastră. Pentru cei mai mulţi dintre noi, sfârşitul anului 1991 venea să consacre ceea ce începuse anul 1989: mediul internaţional se schimba într-o direcţie favorabilă propriilor căutări în direcţia libertăţii şi democraţiei, propriilor aspiraţii de racordare la Occident. Şi nu se poate spune că a fost o percepţie eronată - dar, cu siguranţă, a fost una incompletă.
Evident că, la o privire mai atentă, am fi putut face mai bine legătura cu conflictele etnice deja apărute în noile state suverane (inclusiv în Republica Moldova) şi am fi putut înţelege mai bine frustrările populaţiilor ruse din afara graniţelor, neîncrezătoare în capacitatea noului instrument adoptat de liderii politici - aşa-numita Comunitate a Statelor Independente - de a le prezerva statutul în noile comunităţi, în care se vedeau minoritari. Probabil că, sub influenţa „anului miraculos” 1989 de la noi şi din celelalte state ex-socialiste, am subestimat rolul naţionalismelor în procesele de demolare şi reconstrucţie de pe teritoriul fostei URSS. Naţionalismele - pluralul este, aici, recomandabil - sunt mereu cele mai bune substitute ale mesajelor ideologice mai coerente. Iar evoluţia Rusiei sub Vladimir Putin ne arată cum naţionalismul rus a devenit fundamentul noii autocraţii, încă lipsită de acea sofisticare intelectuală ce ar transforma-o într-un bun produs de export.
În decembrie 1991, mulţi români doreau şi sperau ca ţara noastră să devină aliat oficial al Occidentului. Dispariţia URSS a înlăturat de pe ordinea de zi, se ştie, tratatul semnat de administraţia Ion Iliescu, prin care România se angaja să nu adere la nicio alianţă pe care URSS o desemna drept ostilă. Am sfidat, până la urmă, pretenţiile Rusiei şi am depus cererea de aderare la NATO, care avea să fie aprobată (alături de cele ale altor state din regiune, inclusiv cele trei republici baltice) în 2002, la doi ani de la preluarea puterii de către Vladimir Putin, la Moscova. Această a doua etapă a extinderii a fost, într-un fel, „valul lui Putin”, evenimentul care a înlăturat iluziile cooperării egale, nutrite nejustificat de liderul rus, după 11 septembrie 2001. Noi, în România, nu am perceput în toată amploarea ei această lezare a orgoliului (noului) lider de la Kremlin şi contribuţia ei la decizia ulterioară de a abandona orice bune maniere politico-diplomatice, în duelul cu Vestul. Dar, la Moscova, valurile extinderii NATO sunt o consecinţă îndepărtată, dar directă a destrămării URSS, în decembrie 1991.
Ar mai fi multe alte linii interesante de discuţie, pornind de la percepţiile noastre din decembrie 1991. Întotdeauna, dezordinea provocată de ieşirea din scenă a unei mari puteri creează oportunităţi pentru unele ţări mai mici, doar că ele vin frecvent asociate cu multe, multe riscuri. Contextul internaţional favorabil al anilor 1990, marcat şi de avansul procesului de integrare europeană, nu poate fi conceput fără justa considerare a evenimentului decisiv din decembrie 1991: destrămarea politică, non-violentă a uneia dintre cele mai violente mari puteri din secolul XX.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Amenzi de 100.000 € dacă îți vinzi casa prea ieftin. Ce sumă trebuie să ceri pentru a nu fi anchetat
Cu câte sute de lei crește pensia la recalculare? Cum diferă sumele după județ? Anunț oficial
Profesor condamnat pentru agresarea sexuală a unei eleve. Daune de 35.000 de lei de achitat minorei
Apare un nou tip de concediu plătit în România. Cine va putea beneficia de el
Discriminarea persoanelor cu chelie devine infracțiune în Franța
Liviu Dragnea a mai înființat o firmă. Domeniul-cheie în care fostul lider PSD vrea să facă bani
Un tânăr motociclist a murit după ce s-a izbit de un cap de pod la Chicerea
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |