anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Trei mări şi douăsprezece ţări

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Iniţiativa celor Trei Mări nu este un cadru de cooperare strict interguvernamentală. Un succes al summitului de la Bucureşti a fost, probabil, extinderea oportunităţilor de dialog între comunităţile de business şi exponenţii societăţii civile.

După Croaţia şi Polonia, a venit rândul României să găzduiască a treia întâlnire la vârf a Iniţiativei celor Trei Mări (I3M). Cu alte cuvinte, dacă ne referim la vecinătăţile statelor-membre, am avut ca gazde: una din cele două ţări UE din zona Adriaticii, unul din cele patru state-membre cu ieşire la Baltica şi, în fine,  unul dintre cei doi vecini comunitari ai Mării Negre. Până la doisprezece, cifra totală a membrilor, mai rămân patru lipsiţi de şansa unui litoral. Logic ar fi ca onoarea organizării viitorului summit să revină acestui ultim grup.

Şi totuşi, mările sus-menţionate sunt importante pentru Uniune şi fac parte din Europa, în multiple sensuri. Ideea de a defini un spaţiu de cooperare internaţională prin asemenea repere geografice este interesantă, deşi există riscul ca de la I3M să se aştepte, nejustificat, potolirea unor furtuni ce afectează periodic mai ales cele două mări estice. Oricum, nu e prea uşor să găsim denumiri cu conotaţii pozitiv-optimiste pentru un spaţiu geografic şi politic ce reuneşte toţi noii membri UE din Europa Centrală şi de Est ex-comunistă, plus Austria.

Forurile de la Bruxelles şi unele state-membre importante, cum ar fi Germania, au privit-o cu rezerve, dar situaţia s-a schimbat în momentul în care a devenit evident că nu se pune problema unei coalizări politice care să perturbe ordinea comunitară. Poate că tema energiei, prezentă pe agenda I3M, suscită o mai mare atenţie şi preocupare, din considerente de securitate şi din dorinţa binomului franco-german de a-şi menţine controlul asupra temelor ce influenţează decisiv relaţia UE-Rusia. În aceeaşi notă, sprijinul acordat proiectului I3M de SUA ar putea genera reacţii negative în capitalele preocupate de limitarea influenţei americane în Europa. 

Însă, în esenţă, reuniunea de la Bucureşti ne-a arătat că nu mai există probleme deosebite în ceea ce priveşte acceptarea de către Bruxelles a cooperării în spaţiul I3M. E drept că şi participanţii, inclusiv în concluziile oficiale ale summitului, au simţit nevoia să-şi încadreze bine demersul în tematica şi vocabularul Uniunii. De altfel, ideea că o mai amplă cooperare în interoriul acestei arii va contribui la promovarea obiectivului coeziunii UE este corectă. Iar pentru România, a cărei preşedinţie semestrială va face din coeziune un obiectiv central, această armonizare nu ridică niciun fel de probleme.

De altfel, cooperarea relaxată promovată de I3M ar trebui să fie pe placul tuturor guvernelor implicate. Nu există vot majoritar, nu există normative constrângătoare, profilul instituţional abia se conturează - şi va rămâne modest. Ideea unui fond din care să fie finanţate proiectele Iniţiativei a fost uşor acceptată, întrucât contribuţiile financiare nu vor fi foarte mari - majoritatea proiectelor vor fi înaintate spre finanţare tot instituţiilor UE. Cât despre eforturile naţionale, guvernele vor putea foarte uşor să-şi avanseze propriile priorităţi, mai vechi sau mai noi, şi să le întărească subsumându-le angajamentelor asumate în cadrul Iniţiativei. Spre exemplu, dominanta Nord-Sud, care descrie fidel interconectarea infrastructurilor în interiorul I3M, va putea fi uşor transformată într-un argument legitim de un guvern înclinat să  blocheze, să întârzie sau să neglijeze un proiect de autostradă care să străbată ţara respectivă de la Est la Vest.

Iniţiativa celor Trei Mări nu este, însă, un cadru de cooperare strict interguvernamentală. Un succes al summitului de la Bucureşti a fost, probabil, extinderea oportunităţilor de dialog între comunităţile de business şi exponenţii societăţii civile. Atingerea unei densităţi superioare la acest capitol nu este doar un obiectiv separat - şi foarte important. Fără această densitate, nici cooperarea interguvernamentală nu va putea fi susţinută multă vreme la un nivel satisfăcător. şefii de stat şi miniştrii pot imagina numeroase planuri şi proiecte, dar fără sprijinul mediului de afaceri şi al societăţii civile ele riscă să rămână iluzii ale unor dirijişti binevoitori. Şi, de la ţară la ţară, mai mult sau mai puţin competenţi.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Binele propriu şi răul altora

Nicolae GRECU

Binele propriu şi răul altora

La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

Filmuletul zilei

opinii

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

Eugen MUNTEANU

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

pr. Constantin STURZU

Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

Nostalgii

Alexandru CĂLINESCU

Nostalgii

Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

pulspulspuls

Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

Caricatura zilei

Probleme între frați

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.