anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

vineri, 20.05.2022

Trei pagini de Facebook. Sau de ce Iaşul nu poate fi un mare oraş european

GALERIE
cosmin pasca
  • cosmin pasca
- +

Aparent divers, discursul celor trei are un fond comun: o ură, pe alocuri nedisimulată, faţă de viaţa într-un oraş mare, cu tot ce înseamnă o metropolă europeană în secolul 21: toleranţă, diversitate, ecologie (o bilă albă aici pentru Sfîcă), avangardă culturală, cosmopolitism.

Ştiţi cum este să vă rătăciţi pe Facebook, mergând din comentariu în comentariu, şi la un moment dat să exclamaţi: „wtf, unde am ajuns!?”. Prin astfel de labirinturi m-am pierdut şi eu în ultimele zile, iar la căpătul lor m-am trezit pe paginile de socializare ale unor membri importanţi ai „intelighenţiei” ieşene.

Întâlnirea cu Bogdan Anastasiei, cadru didactic la FEAA, specialist în marketing şi management. Intrarea în labirint: un comentariu sarcastic, lipsit de empatie, pe pagina de FB a ZDI la articolul „Raport: 11 persoane mor din cauza foametei în lume la fiecare minut”. Pe pagina angajatului de la UAIC, o multitudine de mesaje cu caracter rasist (ultimii în colimator, cei trei englezi de culoare care au ratat la loviturile de departajare, plus Mbappe), anti-lgbt, anti-vaccinare, pro-Trump, pro-Viktor Orban, anti-Bruxelles, citate din lideri AUR, din Mirel Palada, Vacanţa Mare etc. Mă rog, aţi înţeles meniul. Ce mi-a atras atenţia au fost distribuirile de postări împotriva celor care aleg bicicleta sau trotineta ca mijloc de transport în oraş. În condiţiile în care, Anastasiei este expert în marketing turistic. Cu alte cuvinte, dacă administraţia locală şi-ar propune să închege o strategie de turism la Iaşi, cadrul didactic de la FEAA s-ar impune în mod natural ca una dintre vocile cu greutate în schiţarea proiectului. Or, e de presupus că al nostru conf. univ. dr. ar propune creşterea numărului de maşini şi interzicerea transportului ecologic în oraş ca metodă de atragere a turiştilor…

Întâlnirea cu Andrei Apreotesei, consilier judeţean, director la Ateneul Tătăraşi. Fireşte că ştiam cine e Apreotesei, dar nu am avut curiozitatea până zilele trecute să-i caut pagina de Facebook. Intrarea în labirint: observaţia unui coleg din presă că directorul Ateneului Iaşi distribuie mesaje intolerante, preluate din discursul regimului Orban, asumat deschis ca „iliberal”. Pe pagina lui Apreotesei, pe lângă promovarea unor lideri ultra-conservatori - Ungaria, Polonia, Slovacia* - o multitudine de preluări de pe site-urile Basilica, Trinitas şi Doxologia. Stupefiante repere pentru un vector cultural dintr-un oraş cu 400.000 de suflete. Unde sunt vremurile în care la Ateneul din Tătăraşi se punea în scenă „Evangheliştii”, iar elita culturală din România dezbătea aprins despre avangarda de la Iaşi?

Întâlnirea cu Lucian Sfîcă, conferenţiar doctor la Facultatea de Geografie (UAIC). Intrarea în labirint: un text de pe pagina cadrului didactic, propus spre publicare online de un coleg din redacţie. Un text, în care al nostru conf.dr. îi îndeamnă pe tinerii din rural şi oraşele mici să respingă traiul din oraşele mari. Motivul: o să muncească toată viaţa să-şi plătească datoriile la bănci, o să devină sclavii mafiei imobiliare. Nicio menţiune, într-o postare altfel kilometrică, despre avantajele vieţii într-o metropolă. Pe de altă parte, să observăm că deşi asumarea „de stânga” în cazul lui Sfîcă este evidentă, inamicii sunt cam aceeaşi ca şi la preopinenţii „de dreapta” menţionaţi mai sus. Un limbaj agresiv la adresa minorităţilor - „românca neaoşă cu origini de Hindustan, pe nume Andra”, şi, în general, împotriva „progresiştilor” de la USR PLUS - „curvele astea propagandistice”, „plâng javrele”. Limbaj de intelectual în universitatea lui Toader.

Aparent divers, discursul celor trei are un fond comun: o ură, pe alocuri nedisimulată, faţă de viaţa într-un oraş mare, cu tot ce înseamnă o metropolă europeană în secolul 21: toleranţă, diversitate, ecologie (o bilă albă aici pentru Sfîcă), avangardă culturală, cosmopolitism. Problema nu e că cei trei au o perspectivă mai tradiţionalistă asupra lumii (ca fapt divers, niciunul nu a salutat pe FB victoria unei femei la alegerile din Moldova), e dreptul lor la opinie, ci senzaţia persistentă că mai toată elita Iaşului gândeşte după aceleaşi coordonate. Dacă la Cluj, spre exemplu, vocile conservatoare reprezintă câteva semitonuri, chiar necesare, într-o multitudine de ecouri şi urlete din piaţa publică, la Iaşi, idealizarea tradiţiei (în esenţă, a traiului la ţară) e discursul dominant în agora dar şi în turnurile „înalte” ale cetăţii.

*Liderii ultra-conservatori din Ungaria, Polonia, Slovacia etc. sunt votaţi covâşitor în mediul rural şi în urbanul mic. Capitalul lor de încredere este scăzut în oraşele mari.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Nimic de salvat

Pavel LUCESCU

Nimic de salvat

Încăput pe mâna lui Barna, Ghinea, Drulă, Năsui şi prietenii, USR a devenit un soi de anexă libertariană a PNL, unde ar fi logic să şi sfârşească, alături de gaşca Câţu-Gorghiu.

opinii

Love story la “om la lună”

George PLEȘU

Love story la “om la lună”

Se face curând un an de zile de când nu am mai scos din player-ul maşinii cd-ul cu albumul În caz de om la lună, strigaţi „om la lună, stânga/ dreapta” după caz.

Tencuiala antiseismică

Neculai SEGHEDIN

Tencuiala antiseismică

Desigur, o legendă urbană, unul din miturile care însoţesc toate amintirile, povestirile, convingerile legate de cutremur, care au dus la dezvoltarea unei adevărate culturi a seismului în România.

Metamorfozele lui Eugenides

Codrin Liviu CUȚITARU

Metamorfozele lui Eugenides

Deşi unii comentatori vorbesc despre o „moarte” a postmodernismului american - prin revenirea romanului recent la epic, la poveste -, în realitate nu asistăm acum decît la remodelarea vechilor structuri moştenite de la Barth sau Hassan şi la reconsiderarea funcţiilor esenţiale ale ficţiunii. Reabilitarea instrumentarului epic reprezintă contribuţia estetică a „generaţiei următoare”, în interiorul căreia strălucesc deja Jeffrey Eugenides (laureat al Premiului Pulitzer în 2003) şi Jonathan Franzen (distins cu National Book Award în 2001). 

pulspulspuls

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

PULS

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

Multă lumea ne-a tot întrebat în ultima vreme unde o fi dispărut din peisaj sinatoarea de Iaşi cu cea mai mare greutate (la quintale ne referim, nu la influenţă, evident), dar şi cu gura cea mai mare. Ei bine, stimaţi telespectatori, am apelat pentru un răspuns la această spinoasă problemă a politichiei locale, naţionale şi, de ce nu, chiar evropeneşti am putea spune, la aceeaşi sursă a noastră care ne-a spus câte una sau alta la momentul candidaturii ei la Iaşi pe listele auriste, când mai nimeni nu ştia de un’ s-o ia pe madam: adicătelea amicul Archibald Tănase, stimaţi telespectatori, că sigur vă era olecuţă dor de el, nu-i aşa?

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.