anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

Trei percepţii eronate promovate intens în vreme de criză

GALERIE
cosmin pasca
  • cosmin pasca
- +

Dacă pentru ştirile voit false există o cenzură a reţelei, o autocenzură la redistribuire din partea presei responsabile şi, mai nou, sancţiuni din partea autorităţilor, părerile diverşilor utilizatori de bună(rea)-credinţă se scurg fără un filtru factual şi atrag mii de like-uri. Ne vom referi mai jos la trei astfel de opinii (curente) aparent majoritare pe reţelele de socializare, cel puţin discutabile.

Situaţiile de criză reprezintă creuzetul perfect pe reţelele de socializare pentru amestecul de informaţie validă şi dezinformare, rezultatul fiind jumătatea de adevăr convenabilă, în fapt, tot un „fake news”, aparent benign, în realitate elaborat şi parşiv. Dacă pentru ştirile voit false există o cenzură a reţelei, o autocenzură la redistribuire din partea presei responsabile şi, mai nou, sancţiuni din partea autorităţilor, părerile diverşilor utilizatori de bună(rea)-credinţă se scurg fără un filtru factual şi atrag mii de like-uri. Ne vom referi mai jos la trei astfel de opinii (curente) aparent majoritare pe reţelele de socializare, cel puţin discutabile.

1.Românii sunt mai iresponsabili decât cetăţenii celorlalte state, ne merităm soarta. Gratarele încinse weekendul trecut în apropierea Capitalei şi a altor oraşe din sud (în Moldova pândea gerul) s-au viralizat rapid şi au demonstrat că suntem, de felul nostru, un popor mai cretin. Ce nu s-a viralizat suficient pe la noi sunt imaginile cu plajele pline de lume din Marea Britanie şi SUA sau parcurile şi terasele aglomerate din majoritatea oraşelor europene cu restricţii rămase la stadiul de recomandări (pe atunci şi la noi încă funcţionau recomandările). Cu câteva zile înainte, când Belgia a impus primele restricţii, mii de tineri au trecut graniţa în „relaxata” Olandă să se îmbete şi să danseze pe mese. Peste tot, opinia publică a sancţionat comportamentul imbecil al celor care încalcă recomandările, dar pe tonul potrivit, fără generalizări şi căderi în depresie. Măcar în astfel de momente ar trebui să înţelegem că inconştienţi mişună peste tot şi că o perspectivă nuanţată face diferenţa dintre autocritică (necesară) şi autoflagelare.

2.La greu, marile corporaţii internaţionale ne lasă de izbelişte. Povestea e foarte răspândită pe Facebook sub diverse forme şi se bucură de un succes care pune pe gânduri. Astfel de opinii tranşante atrag mii de like-uri, în vreme ce listele cu donatori - în care marile companii alocă cele mai mari sume - aproape trec neobservate. Cu excepţiile inerente, marile corporaţii şi-au demonstrat până acum implicarea socială cel puţin în aceeaşi măsură ca întreprinzătorii români. Dar diferă, din nou, tonul. N-o să-i auziţi pe şefii acestor companii bătându-se cu pumnul în piept că „io am făcut” şi „io am dres”. Din contră, multe companii preferă - dintr-o decenţă care nouă ne este încă străină - să apară ca „anonim” pe listele de donaţii. În orice caz, senzaţia este că în acest moment statul nu pare pregătit să primească atât cât oferă prin donaţii restul societăţii (cetăţeni, ONG-uri, mediu de afaceri). O scurtă paranteză, o observaţie care nu-mi aparţine, dar merită amintită. Ce s-ar fi întâmplat astăzi fără marii retaileri care s-au extins în mai toate scările de bloc şi care au adus cu ei un know-how organizaţional necesar în situaţii de criză? Cum ar fi arătat cozile la pâine şi hârtie igienică în vechile magazine de cartier?

3.UE a demonstrat că nu există în situaţii de criză, vezi cazul României, dar mai ales cel al Italiei. Parţial adevărat. În mod cert, Uniunea Europeană a fost luată prin surprindere de extinderea rapidă a epidemiei, însă e valabil pentru toate marile puteri - China, SUA şi Rusia (ultima se trezeşte din starea de negare). Dar trebuie să remarcăm că birocraţii de la Bruxelles s-au mişcat destul de rapid după buimăceala iniţială şi au aprobat un plan de urgenţă de 37 de miliarde de euro în plan medical, 1 miliard revenind României. Banca Centrală Europeană a pregătit un total de 970 de miliarde euro pentru redresarea economică a celor 27 de state şi va mai pune la bătaie alte zeci de miliarde, separat, pentru Italia (eventual, şi alte state care urmează funebrul bilanţ). Şi e numai începutul, în condiţiile care printr-o decizie fără precedent, Comisia Europeană a propus suspendarea Pactului de Stabilitate şi Creştere, pentru a permite statelor membre să cheltuiască „cât va fi nevoie” pentru a-şi salva economiile.

P.S. Staţi acasă şi citiţi cât mai mult.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Generaţia de AUR şi sporturile

Nicolae GRECU

Generaţia de AUR şi sporturile

Stimaţi iubitori de fotbal şi sporturi din spaţiul carpato-danubian-pontic, realizăm acum că noi, condeierii, pixarii şi tastatorii în domeniu am greşit în masă în aprecierile noastre.

opinii

Creşterea oraşului

arh. Ionel OANCEA

Creşterea oraşului

După reculul din anii postcomunişti, când falimentul industriei ieşene a distrus zeci de mii de locuri de muncă, dezvoltarea Iaşului a fost previzibilă. În fapt este marele pol de atracţie al regiunii Nord-Est şi unul dintre cele mai mari din ţară.

Lumina de la capătul Luminiţei

pr. Constantin STURZU

Lumina de la capătul Luminiţei

Aşa cum ni se relatează în pericopa evanghelică ce se citeşte mâine în bisericile ortodoxe (de la Ioan 4, 5-42), Iisus are un dialog deloc comod cu o femeie ce venise să scoată apă de la o fântână din Samaria, de lângă cetatea Sihar, acolo unde Domnul, ostenit de călătorie, se aşezase în aşteptarea ucenicilor plecaţi să cumpere de mâncare.

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (IV)*

Eugen MUNTEANU

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (IV)*

Articolul se referă pe scurt la apariţia componentei romanice a conştiinţei inaţionale a românilor.

pulspulspuls

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

PULS

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

Auzim prin zona băieţilor de la cumătrie că e mare agitaţie în zona acestora, cu tot sprijinul indirect de care beneficiază ei dinspre palatul cel roznovan, pe motiv că sunt prea şuntaţi de concurenţa pe bune care vine dinafara Iaşului cu bani tot mai mulţi de investit în cartiere întregi de blocuri.

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.