Trilogia. Ultimul capitol
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Trilogia. Ultimul capitol

GALERIE
mihai dorin
  • mihai dorin
- +

Drama universităţilor româneşti în primele decenii ale regimului comunist nu era un subiect lesne de acceptat la începutul anilor ’90 de comunitatea academică. Istoricul Dănuţ Doboş a constatat acest decalaj dintre subiectul istoric şi receptori, preferând, pentru început să se adreseze publicului larg.

 Aşa a ajuns să valorifice investigaţiile arhivistice în presa culturală din anii aceia încărcaţi de speranţe şi dezamăgiri. Impactul cultural şi emoţional a fost pe măsura noutăţii temei. Supravieţuitorii măcelului comunist au fost forţaţi să ducă povara tăcerii ori să ia în mormânt amintirile. Dar istoricul nu bănuia cât de încrâncenată avea să fie rezistenţa lumii academice. Atâtea complicităţi şi atâtea vinovăţii ascunse publicului, dar salvate în tainiţele arhivelor au făcut ca lumea universitară, a cărei secrete erau pentru prima dată dezvăluite, să se manifeste rezervat, dacă nu de-a dreptul ostil, la adresa cercetătorului dezinhibat. Aşa se explică de ce drama universităţilor româneşti a fost urmată de odiseea publicării celor trei volume din Universitatea captivă. Le-am prezentat cu alt prilej pe primele două, subliniind noutatea lor, dar şi curajul civic şi moral al cercetătorului. Însă împrejurările istorice au fost mai tari decât voinţa istoricului, care a trebuit să aştepte peste două decenii de la momentul lansării subiectului şi până la editarea în volum a cercetărilor sale. Timpul a fost, se pare, bun sfetnic: lumea academică a admis că istoria ei în comunism nu poate fi tratată separat ori îngăduitor, în raport cu cea generală, a societăţii. Cele trei volume despre istoria îngropată a universităţilor noastre în comunism nu au mai constituit un şoc, fiind receptate oarecum natural. Asta nu înseamnă că reţinerile faţă de versiunea nonconformistă şi necenzurată a istoriei a fost primită cu aplauze. Un subtil boicot continuă, în fapt. Dovada este chiar ultima ediţie oficială a istoriei universităţii ieşene, care abia dacă face o referinţă de subsol la teză de doctorat a istoricului, lucrare la care orice cercetător avea datoria morală să recurgă. Universitatea ţine cu exces de zel, se pare, la imaginea ei necontradictorie, lustruită în comunism.

Dacă în primele două volume istoricul a reconstituit, în mare măsură pe baza unor documente inedite, avatarurile universităţilor din Iaşi, Cluj şi Bucureşti în primele decenii post-belice, volumul al III-lea, apărut în anul 2019, la aceeaşi editoră Vasiliana din Iaşi, este dedicat unor studii de caz cu privire la victimele epurărilor, comprimărilor, vânătorii de vrăjitoare şi execuţiilor staliniste din lumea academică. Totul în numele partidului atotbiruitor şi concursul unor cohorte de intelectuali novisimi, care şi-au dezvăluit frustrările şi micimea de caracter, lovind în colegii lor căzuţi în dizgraţie. Victimele sunt de ordinul sutelor. Între anii 1948-1954 au fost arestaţi doar la Iaşi următorii profesori universitari: Viorica Pârnac, Dumitru Constantin, Dan Manoliu, Vasile Hanganu, Traian Ghiorghiu, Titus Hotnog, Gh. Năstase, Vladimir Buţureanu, Ioan Botez, Emil Diaconescu, Petre Vancea, Constantin C. Angelescu, Grigore Teodor, Petru Botezatu, Alexandru Claudian, Constantin Oescu, Gh. A. Cuza, Ion Plăcinteanu (Universitatea captivă, vol. III, pp 23-24). Pe lângă aceştia au fost arestaţi şi sute de studenţi. În paginile recentului volum sunt reconstituite destinele a zeci de universitari români în majoritate de la universitatea ieşeană. Istoria epurărilor şi a condamnărilor este parte a tragediei româneşti din anii comunismului, ajutându-ne să înţelegem în ce condiţii şi cu ce urmări universităţile s-au decuplat de spiritul naţional şi european care a stat la originea întemeierii lor. Biografiile tragice ale unor nume de referinţă ale ştiinţei româneşti sunt reconstituite cu acribie profesională şi nedisimulată empatie. Printre aceştia, profesorii Octavian Ionescu, Al. Ţupa, Al. Claudian, Gh. Năstase, P.P. Panaitescu, Ghe. Brătianu, Ghe. Cuza, Onisifor Ghibu, Gh. Ivănescu, Emil Diaconescu, Petru Caraman ori studentul medicinist Gh. Iacovlov.

Pagini remarcabile şi încărcate de emoţie sunt dedicate eminentului profesor Octavian Ionescu de la Facultatea de Drept, pe care istoricul a avut privilegiul să îl cunoască în ultimul său an de viaţă. Istoria orală s-a intersectat astfel cu cea documentară, rezultând una dintre cele mai reuşite reconstituiri din acest volum. La fel, date inedite din biografia ilustrului cărturar Petru Caraman, o altă victimă a epurărilor, au fost dezvăluite în urma convorbirilor cu fiul acestuia, matematicianul P.P. Caraman.

Scrisă cu pasiune, talent şi o irepresibilă vocaţie de a reaşeza adevărul şi dreptatea în centrul investigaţiei, acest ultim volum al trilogiei dedicate traumelor universităţilor româneşti are meritul de a duce istoria mai aproape de public şi de a scoate un capitol important de istorie instituţională din registrul anost al dării de seamă şi al bilanţului tezist, cu care ne-au deprins mai toate lucrările de profil. Surprinzător, chiar şi cea mai nouă dintre acestea.

Mihai Dorin este istoric şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Suflu nou în PNL, de la suflete moarte

Cosmin PAȘCA

Suflu nou în PNL, de la suflete moarte

Confruntarea dintre taberele Orban şi Cîţu în PNL nu are, până acum, nicio vagă nuanţă axiologică. Pare exclusiv o dispută pe resursele statului, asumată implicit de ambele părţi. Două armate de suflete moarte care vor să dea un „suflu nou” sifonării de fonduri publice.

Filmuletul zilei

opinii

Întâlniri

Codrin Liviu CUȚITARU

Întâlniri

„Cum, nu sunteţi profesorul Valică Şoapă de la Fizică?” „Nu”, am zis tulburat, „eu sunt de la Litere. Dumneavoastră, domnule Nefriceanu, sunteţi de la Fizică!” „Eu, Nefriceanu?” a strigat Nefriceanu uimit. „De la Fizică? Nicidecum! Sunt Placido Seringo de la Arte!”

Regionalizare (III)

George ŢURCĂNAŞU

Regionalizare (III)

Când vorbim despre necesitatea unei reforme administrative în România, cel mai adesea ne gândim doar la regionalizare, la înfiinţarea unui nivel administrativ superior judeţului. Însă, foarte important în gestionarea mai eficientă la nivelurile scalare locale e şi reînfiinţarea unui palier intermediar între comună şi judeţ.

Rolul băncilor centrale

Alin ANDRIEȘ

Rolul băncilor centrale

Băncile centrale sunt rezultatul unui îndelungat proces de evoluţie istorică, cristalizându-se organizatoric şi funcţional odată cu apariţia structurilor naţionale care le‑au creat. 

pulspulspuls

O întâlnire politică secretă între doi mari duşmani ieşeni. Ce voiau unul de la altul?

O întâlnire politică secretă între doi mari duşmani ieşeni. Ce voiau unul de la altul?

Una mai rece pe azi, taman potrivită pentru o asemenea zi caldă de vară, stimaţi telespectatori. Dar, mai întâi, să vă introducem în context. 

Caricatura zilei

Tort imobiliar

Editia PDF

Bancul zilei

De acum, la internarea în spital pacientii sunt obligati sa aiba: extinctor, trusa de prim ajutor si lanterna (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.