Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Trilogia. Ultimul capitol

GALERIE
mihai dorin
  • mihai dorin
- +

Drama universităţilor româneşti în primele decenii ale regimului comunist nu era un subiect lesne de acceptat la începutul anilor ’90 de comunitatea academică. Istoricul Dănuţ Doboş a constatat acest decalaj dintre subiectul istoric şi receptori, preferând, pentru început să se adreseze publicului larg.

 Aşa a ajuns să valorifice investigaţiile arhivistice în presa culturală din anii aceia încărcaţi de speranţe şi dezamăgiri. Impactul cultural şi emoţional a fost pe măsura noutăţii temei. Supravieţuitorii măcelului comunist au fost forţaţi să ducă povara tăcerii ori să ia în mormânt amintirile. Dar istoricul nu bănuia cât de încrâncenată avea să fie rezistenţa lumii academice. Atâtea complicităţi şi atâtea vinovăţii ascunse publicului, dar salvate în tainiţele arhivelor au făcut ca lumea universitară, a cărei secrete erau pentru prima dată dezvăluite, să se manifeste rezervat, dacă nu de-a dreptul ostil, la adresa cercetătorului dezinhibat. Aşa se explică de ce drama universităţilor româneşti a fost urmată de odiseea publicării celor trei volume din Universitatea captivă. Le-am prezentat cu alt prilej pe primele două, subliniind noutatea lor, dar şi curajul civic şi moral al cercetătorului. Însă împrejurările istorice au fost mai tari decât voinţa istoricului, care a trebuit să aştepte peste două decenii de la momentul lansării subiectului şi până la editarea în volum a cercetărilor sale. Timpul a fost, se pare, bun sfetnic: lumea academică a admis că istoria ei în comunism nu poate fi tratată separat ori îngăduitor, în raport cu cea generală, a societăţii. Cele trei volume despre istoria îngropată a universităţilor noastre în comunism nu au mai constituit un şoc, fiind receptate oarecum natural. Asta nu înseamnă că reţinerile faţă de versiunea nonconformistă şi necenzurată a istoriei a fost primită cu aplauze. Un subtil boicot continuă, în fapt. Dovada este chiar ultima ediţie oficială a istoriei universităţii ieşene, care abia dacă face o referinţă de subsol la teză de doctorat a istoricului, lucrare la care orice cercetător avea datoria morală să recurgă. Universitatea ţine cu exces de zel, se pare, la imaginea ei necontradictorie, lustruită în comunism.

Dacă în primele două volume istoricul a reconstituit, în mare măsură pe baza unor documente inedite, avatarurile universităţilor din Iaşi, Cluj şi Bucureşti în primele decenii post-belice, volumul al III-lea, apărut în anul 2019, la aceeaşi editoră Vasiliana din Iaşi, este dedicat unor studii de caz cu privire la victimele epurărilor, comprimărilor, vânătorii de vrăjitoare şi execuţiilor staliniste din lumea academică. Totul în numele partidului atotbiruitor şi concursul unor cohorte de intelectuali novisimi, care şi-au dezvăluit frustrările şi micimea de caracter, lovind în colegii lor căzuţi în dizgraţie. Victimele sunt de ordinul sutelor. Între anii 1948-1954 au fost arestaţi doar la Iaşi următorii profesori universitari: Viorica Pârnac, Dumitru Constantin, Dan Manoliu, Vasile Hanganu, Traian Ghiorghiu, Titus Hotnog, Gh. Năstase, Vladimir Buţureanu, Ioan Botez, Emil Diaconescu, Petre Vancea, Constantin C. Angelescu, Grigore Teodor, Petru Botezatu, Alexandru Claudian, Constantin Oescu, Gh. A. Cuza, Ion Plăcinteanu (Universitatea captivă, vol. III, pp 23-24). Pe lângă aceştia au fost arestaţi şi sute de studenţi. În paginile recentului volum sunt reconstituite destinele a zeci de universitari români în majoritate de la universitatea ieşeană. Istoria epurărilor şi a condamnărilor este parte a tragediei româneşti din anii comunismului, ajutându-ne să înţelegem în ce condiţii şi cu ce urmări universităţile s-au decuplat de spiritul naţional şi european care a stat la originea întemeierii lor. Biografiile tragice ale unor nume de referinţă ale ştiinţei româneşti sunt reconstituite cu acribie profesională şi nedisimulată empatie. Printre aceştia, profesorii Octavian Ionescu, Al. Ţupa, Al. Claudian, Gh. Năstase, P.P. Panaitescu, Ghe. Brătianu, Ghe. Cuza, Onisifor Ghibu, Gh. Ivănescu, Emil Diaconescu, Petru Caraman ori studentul medicinist Gh. Iacovlov.

Pagini remarcabile şi încărcate de emoţie sunt dedicate eminentului profesor Octavian Ionescu de la Facultatea de Drept, pe care istoricul a avut privilegiul să îl cunoască în ultimul său an de viaţă. Istoria orală s-a intersectat astfel cu cea documentară, rezultând una dintre cele mai reuşite reconstituiri din acest volum. La fel, date inedite din biografia ilustrului cărturar Petru Caraman, o altă victimă a epurărilor, au fost dezvăluite în urma convorbirilor cu fiul acestuia, matematicianul P.P. Caraman.

Scrisă cu pasiune, talent şi o irepresibilă vocaţie de a reaşeza adevărul şi dreptatea în centrul investigaţiei, acest ultim volum al trilogiei dedicate traumelor universităţilor româneşti are meritul de a duce istoria mai aproape de public şi de a scoate un capitol important de istorie instituţională din registrul anost al dării de seamă şi al bilanţului tezist, cu care ne-au deprins mai toate lucrările de profil. Surprinzător, chiar şi cea mai nouă dintre acestea.

Mihai Dorin este istoric şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri