marti, 19.03.2024
Drama universităţilor româneşti în primele decenii ale regimului comunist nu era un subiect lesne de acceptat la începutul anilor ’90 de comunitatea academică. Istoricul Dănuţ Doboş a constatat acest decalaj dintre subiectul istoric şi receptori, preferând, pentru început să se adreseze publicului larg.
Aşa a ajuns să valorifice investigaţiile arhivistice în presa culturală din anii aceia încărcaţi de speranţe şi dezamăgiri. Impactul cultural şi emoţional a fost pe măsura noutăţii temei. Supravieţuitorii măcelului comunist au fost forţaţi să ducă povara tăcerii ori să ia în mormânt amintirile. Dar istoricul nu bănuia cât de încrâncenată avea să fie rezistenţa lumii academice. Atâtea complicităţi şi atâtea vinovăţii ascunse publicului, dar salvate în tainiţele arhivelor au făcut ca lumea universitară, a cărei secrete erau pentru prima dată dezvăluite, să se manifeste rezervat, dacă nu de-a dreptul ostil, la adresa cercetătorului dezinhibat. Aşa se explică de ce drama universităţilor româneşti a fost urmată de odiseea publicării celor trei volume din Universitatea captivă. Le-am prezentat cu alt prilej pe primele două, subliniind noutatea lor, dar şi curajul civic şi moral al cercetătorului. Însă împrejurările istorice au fost mai tari decât voinţa istoricului, care a trebuit să aştepte peste două decenii de la momentul lansării subiectului şi până la editarea în volum a cercetărilor sale. Timpul a fost, se pare, bun sfetnic: lumea academică a admis că istoria ei în comunism nu poate fi tratată separat ori îngăduitor, în raport cu cea generală, a societăţii. Cele trei volume despre istoria îngropată a universităţilor noastre în comunism nu au mai constituit un şoc, fiind receptate oarecum natural. Asta nu înseamnă că reţinerile faţă de versiunea nonconformistă şi necenzurată a istoriei a fost primită cu aplauze. Un subtil boicot continuă, în fapt. Dovada este chiar ultima ediţie oficială a istoriei universităţii ieşene, care abia dacă face o referinţă de subsol la teză de doctorat a istoricului, lucrare la care orice cercetător avea datoria morală să recurgă. Universitatea ţine cu exces de zel, se pare, la imaginea ei necontradictorie, lustruită în comunism.
Dacă în primele două volume istoricul a reconstituit, în mare măsură pe baza unor documente inedite, avatarurile universităţilor din Iaşi, Cluj şi Bucureşti în primele decenii post-belice, volumul al III-lea, apărut în anul 2019, la aceeaşi editoră Vasiliana din Iaşi, este dedicat unor studii de caz cu privire la victimele epurărilor, comprimărilor, vânătorii de vrăjitoare şi execuţiilor staliniste din lumea academică. Totul în numele partidului atotbiruitor şi concursul unor cohorte de intelectuali novisimi, care şi-au dezvăluit frustrările şi micimea de caracter, lovind în colegii lor căzuţi în dizgraţie. Victimele sunt de ordinul sutelor. Între anii 1948-1954 au fost arestaţi doar la Iaşi următorii profesori universitari: Viorica Pârnac, Dumitru Constantin, Dan Manoliu, Vasile Hanganu, Traian Ghiorghiu, Titus Hotnog, Gh. Năstase, Vladimir Buţureanu, Ioan Botez, Emil Diaconescu, Petre Vancea, Constantin C. Angelescu, Grigore Teodor, Petru Botezatu, Alexandru Claudian, Constantin Oescu, Gh. A. Cuza, Ion Plăcinteanu (Universitatea captivă, vol. III, pp 23-24). Pe lângă aceştia au fost arestaţi şi sute de studenţi. În paginile recentului volum sunt reconstituite destinele a zeci de universitari români în majoritate de la universitatea ieşeană. Istoria epurărilor şi a condamnărilor este parte a tragediei româneşti din anii comunismului, ajutându-ne să înţelegem în ce condiţii şi cu ce urmări universităţile s-au decuplat de spiritul naţional şi european care a stat la originea întemeierii lor. Biografiile tragice ale unor nume de referinţă ale ştiinţei româneşti sunt reconstituite cu acribie profesională şi nedisimulată empatie. Printre aceştia, profesorii Octavian Ionescu, Al. Ţupa, Al. Claudian, Gh. Năstase, P.P. Panaitescu, Ghe. Brătianu, Ghe. Cuza, Onisifor Ghibu, Gh. Ivănescu, Emil Diaconescu, Petru Caraman ori studentul medicinist Gh. Iacovlov.
Pagini remarcabile şi încărcate de emoţie sunt dedicate eminentului profesor Octavian Ionescu de la Facultatea de Drept, pe care istoricul a avut privilegiul să îl cunoască în ultimul său an de viaţă. Istoria orală s-a intersectat astfel cu cea documentară, rezultând una dintre cele mai reuşite reconstituiri din acest volum. La fel, date inedite din biografia ilustrului cărturar Petru Caraman, o altă victimă a epurărilor, au fost dezvăluite în urma convorbirilor cu fiul acestuia, matematicianul P.P. Caraman.
Scrisă cu pasiune, talent şi o irepresibilă vocaţie de a reaşeza adevărul şi dreptatea în centrul investigaţiei, acest ultim volum al trilogiei dedicate traumelor universităţilor româneşti are meritul de a duce istoria mai aproape de public şi de a scoate un capitol important de istorie instituţională din registrul anost al dării de seamă şi al bilanţului tezist, cu care ne-au deprins mai toate lucrările de profil. Surprinzător, chiar şi cea mai nouă dintre acestea.
Mihai Dorin este istoric şi publicist
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
VIDEO Un român este cel care a dat ”voce” deșertului Arrakis în superproducția Dune 2. Cine este
Duelul reftorilor sau cum reftorul Tudorel a întins floreta iar reftorul Caşcaval i-a luat maul
VIDEO Explozie puternică la o rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene
Anual, la nivel mondial, 1 milion de persoane mor din cauza poluării atmosferice
VIDEO Meciul Alcaraz – Zverev de la Indian Wells, întrerupt din cauza unui roi de albine
Substanţă cancerigenă, descoperită în unele produse împotriva acneei
Băieții născuți din mame obeze au șanse mari să devină și ei supraponderali
Roşia Montană: aspecte mai puţin înţelese şi complexul resurselor
Tradiţie veche la partidoiul ieşean: cum l-au împins pe scări la vale Bogdăneii taman pe Măricel?
Alegeri la „Al. I. Cuza”: Prof. Codrin Liviu Cuţitaru - NU VĂ FIE FRICĂ, TUDORICĂ PICĂ!
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |