anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Trinitatea în PSD: şef de partid, premier, candidat la prezidenţiale (I)

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Am putut vedea, în cursul zilei de ieri, cât de puternic pare să rămână ataşamentul PSD faţă de primul principiu: preşedintele partidului este candidatul la prezidenţiale.

În politică se văd multe surprize şi e bine să ne păstrăm până în ultimul moment rezerve asupra oricărei eventualităţi, însă votul Biroului Permanent Naţional al PSD a stabilit ceea ce era de stabilit, iar etapele următoare par a fi mai degrabă formale: în cursa prezidenţială, candidatul partidului va fi premierul Viorica Dăncilă. Nu are rost să abordăm aici scenarii bazate pe cifre - fie ele voturi din mai sau scoruri din sondaje. Oricine îşi dă seama că, în condiţiile actuale, pentru PSD există riscul să nu fie reprezentat în turul doi, ceea ce ar fi o premieră în politica românească. De asemenea, dată fiind posibila dispersie a opţiunilor electorale, nu este exclus ca turul secund să fie disputat de doi candidaţi din tabăra ostilă actualului guvern. Totuşi, încă nu a venit momentul prognozelor.

Pentru analize, însă, nu există moment neprielnic. Am putut vedea, în cursul zilei de ieri, cât de puternic pare să rămână ataşamentul PSD faţă de primul principiu: preşedintele partidului este candidatul la prezidenţiale. El este acum strâns asociat cu un altul: preşedintele partidului este ori devine prim-ministru, primul-ministru este sau devine preşedintele partidului - contează, aici, secvenţa. Desigur, intervalul dominat de domnul Liviu Dragnea nu a permis aplicarea celui din urmă, dar s-a revenit la el de îndată ce a fost posibil. În fine, există un al treilea principiu: eşecul la prezidenţiale nu îi face pe reprezentanţii PSD să renunţe voluntar la şefia partidului şi (dacă este cazul) a guvernului, dar generează mişcări care, invariabil, îi vor înlătura de la putere.

Ar trebui să verificăm dacă aceste corelaţii s-au verificat în timp. În timpul mandatelor lui Ion Iliescu din perioada 1990-1996 a existat, ne amintim, preocuparea ca nici şeful de partid şi nici premierul să nu ameninţe în vreun fel supremaţia liderului fondator, evitându-se rupturi de tipul celei intervenite între Ion Iliescu şi Petre Roman. Ajuns în opoziţie în 1996, partidul reintră în dispozitiv cu domnul Iliescu vârf de lance - singurul lider învins în alegerile prezidenţiale căruia i se va permite să revină sau să rămână la vârful partidului (excepţia la ultimul principiu enunţat mai sus).

Verificarea propriu-zisă ar trebui să înceapă cu anul 2000. Preşedintele Iliescu îl desemnează pe domnul Adrian Năstase lider de partid, şef de guvern şi, în perspectivă, succesor la preşedinţie; este nevoie, însă, de a se coborî un nivel politic şi de a se găsi un potenţial prim-ministru, iar cel ales este domnul Mircea Geoană. Domnul Năstase avea în faţă un interval de patru ani, după care ar fi urmat trecerea către Palatul Cotroceni, unde ar fi trebuit să rămână două mandate. În aceste condiţii, domnul Mircea Geoană este pregătit şi susţinut pentru a prelua guvernul: ne amintim că, între cele două tururi din 2004, domnul Năstase l-a anunţat drept viitor prim-ministru. Dar, în mod evident, nu se punea problema unei viitoare candidaturi la prezidenţiale şi - este aproape cert - nu exista nici dorinţa de a i se încredinţa partidul. Cel mai probabil, în cazul unei victorii prezidenţiale a lui Adrian Năstase, s-ar fi optat pentru numirea unui preşedinte PSD lipsit de forţă sau ambiţii. Dacă şi-ar fi dorit şefia partidului, domnul Geoană ar fi trebuit să şi-o câştige.

Dar, desigur, domnul Năstase a pierdut alegerile, iar domnul Geoană chiar şi-a câştigat funcţia în partid, deşi nu în modul pe care şi l-ar fi imaginat Adrian Năstase şi Ion Iliescu înainte de 2004. Ne amintim războaiele interne pe care le-a purtat domnul Geoană înainte de a obţine poziţia numărul unu în partid, divizări care au jucat un rol important în eşecul de la legislativele din 2008 şi, foarte probabil, în înfrângerea pe care avea s-o sufere domnul Geoană însuşi, la prezidenţialele din 2009. Dar, până la discutarea înfrângerii, să observăm contextul candidaturii: PSD venea după o perioadă în care susţinuse din parlament un guvern PNL, un scor nesatisfăcător la legislative şi, în fine, după o perioadă confuză de participare la guvernare, alături de PDL. Cu alte cuvinte, cel puţin trei argumente care să fie invocate de un eventual adversar intern - spre exemplu, un adept al liniei mai tradiţionaliste - care să-l provoace pe domnul Geoană în dubla sa calitate, de şef de partid şi candidat la preşedinţie. Un asemenea rival nu a apărut.

Cu eforturi similare, deşi poate mai puţin dramatice decât cele din 2005, partidul reuşeşte să-l înlăture şi pe domnul Geoană. Poate astăzi pare mai puţin important, dar debarcarea domniei sale, în 2010, nu este doar rezultatul obişnuitei revolte a liderilor din teritoriu: o mare parte dintre ei i-au rămas loiali, în schimbul promisiunilor de "autonomie" politică internă. Ea s-a datorat în mare măsură răzbunării eşaloanelor de vârf ale aparatului central din partid, creat în epoca Iliescu - Năstase. A fost o înlăturare mai lentă, dar mai bine ancorată în proceduri decât cea a domnului Năstase, în primul rând pentru că domnul Geoană şi-a putut apăra funcţia la un congres de alegeri.

Dar, aşa cum se va vedea în textul de săptămâna viitoare, mult mai interesante sunt ascensiunea şi decăderea domnului Victor Ponta şi, evident, ascensiunea doamnei Viorica Dăncilă. Dacă ea va fi urmată şi de o decădere, vom vedea abia după alegerile din noiembrie.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Binele propriu şi răul altora

Nicolae GRECU

Binele propriu şi răul altora

La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

Filmuletul zilei

opinii

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

Eugen MUNTEANU

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

pr. Constantin STURZU

Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

Nostalgii

Alexandru CĂLINESCU

Nostalgii

Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

pulspulspuls

Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

Caricatura zilei

Probleme între frați

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.