Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Trufandale Zoller

GALERIE
Florin Cintic
  • Florin Cintic
- +

Am văzut de curând în presa locală că o absolventă a Universităţii Agronomice din Iaşi vrea să lanseze o ciocolată artizanală. Cum mă pricep doar la degustare nu şi la reţete, mă gândesc să-i sugerez un nume de produs în jurul căruia să-şi construiască strategia de branding.

Arhivele nu păstrează doar urme ale istoriei naţionale şi ale statului, ci şi felii de timp, cu instituţiile, moda şi gusturile diferitelor epoci. Spre exemplu, avem în biblioteca arhivelor ieşene ediţia primă a celebrei cărţi de bucate[1] a postelnicului Manolachi-Drăghici, care traducea întru moldoveneşte reţetele lui Robert, bucătarul Prinţului de Condé, încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Era un efort de racordare la valorile civilizaţiei occidentale, de ieşire de sub tutela spiritului oriental care fusese impus de puterea suzerană (Imperiul Otoman) elitelor vremii. Acest efort de occidentalizare a Principatului Moldovei şi apoi a României lui Cuza, a fost susţinut în principal de fiii de boieri plecaţi la studii la Viena, Berlin sau Paris care s-au întors acasă cu „haine nemţeşti” ce au luat locul anteriului otoman, cu limbă franceză, cu muzică şi danţuri evropeneşti şi cu alte obiceiuri de hrană şi euforizante decât generaţia părinţilor lor. Iar din cauza faptului că elita conservatoare românească a marilor proprietari de pământuri a introdus, prin art. 7 din Constituţia adoptată în 1866, restricţii la obţinerea cetăţeniei pentru „necreştini”, valul de refugiaţi evrei din Rusia Ţaristă şi din Galiţia a fost nevoit să se îndrepte spre comerţ şi meserii liberale devenind unul dintre fermenţii dezvoltării industriale în zonă. Aşa a apărut la Iaşi, la începutul secolului XX, Fabrica de bomboane de ciocolată „Joseph Zoller et Co.”

În fondul Camerei de Comerţ existent la Arhivele Naţionale Iaşi găsim o cerere, semnată de Joseph Zoller, om de afaceri născut în dimineaţa zilei de 26 aprilie 1875, în oraşul Herţa din judeţul Dorohoi, fiul lui Avram şi al Babei (în vârstă de 38 şi 30 de ani la momentul naşterii lui Joseph), căsătorit cu Bela Adela Copolovici, care solicită o autorizaţie de funcţionare pentru o fabrică de bomboane cu sediul de lucru în str. Palat nr. 4 din Iaşi. Buna tradiţie a administraţiei regale ne ajută să descoperim parcursul acestei firme graţie menţiunilor adăugate la dosarul de autorizare. Aflăm astfel că, în conformitate cu Jurnalul Tribunalului Iaşi, din 15 octombrie 1909, au fost radiate din numele firmei cuvintele „et Co.” Şi că sediul comercial al firmei a fost mutat din strada Palat în strada Colonel Langa nr. 9 (adică strada perpendiculară pe Bd. Ştefan cel Mare care desparte azi, catedrala ortodoxă de cea catolică). De asemenea, tot din Jurnalul Tribunalului Iaşi mai aflăm că, începând cu 17 iunie 1916 (cu două luni înaintea intrării României în Primul Război Mondial şi cu jumătate de an înaintea refugierii Casei Regale şi a Guvernului la Iaşi) sediul comercial se mută în casa cumpărată din strada Elena Doamna nr. 35 şi că firma îşi extinde aria de activitate, de la bomboane şi ciocolată la „comerţul en-gros de coloniale”. După ce funcţionase mai bine de 15 ani în spaţii închiriate (de exemplu, cel din strada Palat nr. 4, cu două etaje, aparţinea, din 1885, farmaciştilor Berman şi Isac Leib Rosenstein), Joseph Zoller, după un model obişnuit pentru comercianţii evrei, îşi transformă casa de locuit şi în sediu pentru afacere. Astfel îşi va lărgi şi transforma casa din Elena Doamna nr. 35, cumpărată în 1910 de la Sofia Fiedman, în locuinţă cu o extensie nou construită în care va funcţiona fabrica de bomboane şi depozitul de coloniale. Această lărgire şi modificare, solicitată spre aprobare Primăriei în 1912, va fi terminată abia la finele anului 1915 (de unde apoi şi cererea din justiţie pentru modificarea sediului comercial!).

Din nefericire, Joseph nu se va bucura prea mult de rezultatele comerţului său, deşi faptul că a fost un stâlp al Comunităţii evreieşti din Iaşi, cu donaţii consistente, către sinagoga Şloim Jurist (de lângă Râpa Galbenă) al cărui epitrop era, precum şi către Sinagoga Mare, din Târgu Cucului (căreia îi donează 1000 de lei pentru refacerea după incendiu, în 1924), arată că financiar era înfloritor. El va face, de altfel, în 1924, şi o consistentă donaţie de 12.000 de lei Spitalului Israelit cu care era vecin (actuala maternitate Cuza-Vodă), dar moare, pe 2 noiembrie, în acelaşi an, de o leucemie galopantă. Rămasă văduvă, dar cu bune resurse financiare, Bela Adela Zoller îşi va creşte singură cei trei copii în casa familiei, îngrijindu-se de educaţia lor (Teophilia devine doctor în filosofie, Henry Millo medic stomatolog, cu studii la Viena iar Elsa absolvă Conservatorul devenind o reputată pianistă) şi are instinctul de a se refugia la Bucureşti, cu puţin înainte de Pogromul din iunie 1941.

Casa din strada Elene Doamna, astăzi restaurată prin grija proprietarei ei, o binecunoscută avocată din Iaşi, a intrat în circuitul monumentelor care refac zestrea patrimoniului imobiliar al municipiului nostru. Plină de poveşti spectaculoase (Sorin Iftimi, cel mai bun conscător al istoriei oraşului nostru în perioada modernă, spune că, în timpul Primului Război Mondial, în acestă casă a fost găzduit Hubert de Belloy de Saint Lienard, ataşatul naval al Franţei şi soţul Elenei Clara Bibescu şi că Regina Maria venea câteodată în vizită la ei), ea ar putea deveni şi un loc care să refacă nu numai atmosfera belle epoque a vremii sale, aşa cum se străduieşte Gianina Poroşnicu, ci şi un punct de lucru pentru un atelier de ciocolată artizanală. Mai ales că extensia făcută de Joseph Zoller în 1915 este încă în picioare, deşi într-o stare deplorabilă datorată faptului că în timpul comunismului a fost transformată în locuinţă socială pe care, legal, chiriaşii de după 1990 au putut-o cumpăra pe nimic de la Primărie, nemaiavând însă forţa financiară să o repare şi restaureze.

Poate o investiţie inteligentă să redea în totalitate acest spaţiu bunului gust şi clasei interbelice aşa cum ar merita. De ce să nu ne bucurăm din nou pe rafturile cofetăriilor de lux de trufandale de ciocolată care să refacă tradiţia unică şi delicioasă inaugurată de Joseph Zoller. Mai ales că redescoperirea reţetelor antice şi a produselor gourmet din vechime este un trend la mare modă astăzi, extrem de influent şi de exclusivist.

Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi scriitor

[1] Rețete cercate în număr de 500, din bucătăria cea mare a lui Robert, întîiul bucătar al Curții Franței, potrivit pentru toate stările, tradusă de Post. Manolachi Drăghici, Iași: Tipografia Institutului Albinei, 1846

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri