Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Trupul unei românce dispărute într-o expediție pe Dhaulagiri (Himalaya), căutat de fiică după 30 de ani

GALERIE
Alexandra Coliband
  • Alexandra Coliband
- +

Pe Alexandra Coliban o știți din câteva dintre cele mai bune traduceri ale lui Phillip Roth, Kurt Vonnegut ori Jeffrey Eugenides. La Bookfest, în iunie, veți găsi traducerea semnată de ea după „Ministerul fericirii supreme” a lui Arundhati Roy.

Să devină traducător de limbă engleză părea un drum logic pentru ea, câtă vreme bunicul după mamă, profesorul Dan Duțescu, a fost unul dintre puținii români care au predat la Cambridge în anii comunismului, este autorul unor manuale de limbă engleză, iar în conversațiile obișnuite de acasă, cu nepoții, folosea fără excepție limba lui Shakespeare.

Alexandra avea 17 ani când mama ei, Taina Duțescu-Coliban, a dispărut într-o expediție pe Dhaulagiri, unul dintre optmiarii greu-de-cucerit ai lumii.

Luna trecută, aproape 30 de ani mai târziu, Alexandra, însoțită de trei prieteni din copilărie, s-a întors în sătucul Marpha, din Nepal (zona Mustang), la poalele lui Dhaulagiri, de unde mama ei a trimis ultimele scrisori.

Când ai văzut-o ultima dată?

În 1992, înainte să plece în expediția pe Dhaulagiri. Am condus-o la aeroport.

Aveam 17 ani, iar amintirile de atunci mi se pierd printre cele din 1985, când părinții mei s-au întors din Himalaya și când i-am așteptat la aeroport.

Aveam vreo 11 ani atunci și îmi amintesc că nu eram deloc conștientă de pericolul la care se expuseseră.  Până atunci fusesem doar fascinată de reacțiile celorlalți: „Unde sunt părinții tăi? În Himalaya? Ce tare!”

În ziua aceea, când s-au întors din expediție și i-am văzut cum urcă scările slabi, jigăriți și arși de soare, am realizat și riscurile la care se expuseseră. Ai mei au fost întotdeauna adepți ai unui stil de alpinism „cinstit”, cu rute dificile fără oxigen suplimentar la altitudine, fără nimic artificial în expediție. Așa a făcut și mama șapte ani mai târziu, când a plecat cu prietena ei, Sanda Isăilă.

De ce crezi să a plecat mama ta a doua oară?

Pentru că avea această ambiție de a face un vârf de 8.000 de metri.

La plecarea din 1985 au obținut permis de escaladare doar pe un vârf de 7.000 și ceva de metri. În plus, deși au plecat cu gândul să abordeze un traseu nou și să marcheze o premieră, șeful expediției a decis să încerce o rută mai ușoară și mai sigură. Atunci ai mei, împreună cu alți doi membri ai expediției, s-au desprins de grup și au luat-o pe traseul stabilit inițial, doar că s-a întâmplat un accident, doctorul Cezar Vergulescu și-a pierdut viața, iar ai mei s-au întors marcați de ce se întâmplase și cu frustrarea că nu și-au îndeplinit visul.

Iar la mama mai era și dorința de a câștiga un vârf de 8.000 de metri pentru România, fiindcă în acele vremuri nimeni de la noi nu ajunsese atât de sus. Inclusiv faptul că nu a mai plecat cu tata, ci cu prietena ei, cred că ține de ambiția de a marca o premieră feminină și acolo, așa cum mai făcuseră câteva și în țară.

Nu a vrut să meargă pe Everest pentru că era deja destul de comercial totul acolo. În vreme ce Dhaulagiri era mai exotic și mai provocator.

Îmi amintesc că atunci când erau în Kathmandu și făceau ultimele pregătiri pentru expediție ne-am auzit la telefon de câteva ori. Apoi au venit scrisorile și pe urmă a fost o pauză, când nu am mai auzit nimic despre ea, care s-a prelungit nelimitat. Nu a existat un „closure”, ceea ce face lucrurile foarte greu de dus.

Bunica, mama Tainei, a dispărut în 2007. Iar din 1992 și până a plecat dincolo a trăit cu speranța că fiica ei se va întoarce. Că se va întâmpla o minune. Bunica primea câte un cadou fain, mulțumea pentru el și apoi adăuga că îl va păstra nedesfăcut până se întoarce Tăinița.

Interviul integral, pe life.ro

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri