„Tu nu ai voie să te joci!”. Studiu – bullyingul începe în grădiniță: excluderea din joc, furia și agresivitatea afectează copiii încă de la 3 ani

Cadrele didactice raportează, de asemenea, comportamente precum dominarea jocului (42%), manifestările emoționale intense, cum ar fi furia și frustrarea (34%), și agresiunea fizică, precum lovirea sau împingerea intenționată (24%).

„În ceea ce privește efectele observate de cadrele didactice ca urmare a experiențelor agresive repetate din partea colegilor de grup, cea mai mare pondere o au manifestările de izolare socială: excluderea din jocuri (42% frecvent/foarte frecvent) sau refuzul participării (34% frecvent/foarte frecvent)”, se arată cercetare.

Cum se gestionează bullying-ul în grădinițe?

Bullying-ul în educația timpurie nu apare, de regulă, sub forme intenționat agresive, ci ca manifestări ale imaturității emoționale și sociale a copiilor, a explicat o educatoare din Iași, contactată de „Ziarul de Iași”. Cele mai frecvente comportamente problematice sunt excluderea socială, când un copil nu este lăsat să participe la jocuri (i se spune „nu ai voie”), și agresivitatea verbală, cum ar fi tachinările sau ridiculizarea colegilor.

„Într-o grupă, un copil era constant exclus din jocurile de construcții de către doi colegi care îi spuneau că «nu știe să se joace corect», sau că «nu respectă regulile» impuse de ei. Aceștia impuneau copilului anumite reguli, în mod intenționat, pentru a-l descuraja să se mai joace împreună”, a declarat D.I.

Educatoarea a spus că încearcă să intervină imediat atunci când este vorba despre bullying, prin separarea copiilor implicați.

„Mă asigur de starea emoțională a copilului victimă, prin validarea trăirilor – «văd că ești supărat, nu este în regulă să fii tratat așa». Totodată inițiez o discuție individuală și cu cel care manifestă comportamentul de bullying, pentru a identifica cauza (frustrare, nevoia de atenție, lipsa abilităților sociale). Continui cu observarea sistematică a interacțiunilor ulterioare și informez părinții, atunci când situația este repetitivă. Accentul este pus pe educație și prevenție, nu pe etichetarea copiilor”, a explicat D.I.

Primele măsuri: „Stabilirea unui set clar de reguli ale grupei, urmat de consecințe, și promovarea cooperării”

Cadrul didactic a mai spus că gestionarea conflictului este realizată „prin mediere ghidată de adult”. Copilul victimă este încurajat să-și exprime emoțiile și să formuleze mesaje simple de tipul „nu-mi place când…”, în timp ce copilul agresor este ajutat să înțeleagă impactul acțiunilor sale asupra celorlalți, să recunoască emoțiile proprii și să identifice alternative de comportament. Ulterior, educatorul organizează o discuție comună, adaptată nivelului de înțelegere al copiilor, pentru a clarifica situația, a găsi soluții și a reconstrui relațiile prin scuze sau activități comune.

„Prevenția este esențială și se realizează constant, nu doar în situații de conflict. Primele măsuri pe care le aplic sunt evident, stabilirea unui set clar de reguli ale grupei, urmat de consecințe, și promovarea cooperării, nu a competiției excesive.”, a declarat educatoarea din Iași, care a luat parte la programul „Să fim prieteni – Fără bullying”.

Un program care a schimbat relațiile dintre copii, educatori și părinți

Programul „Să fim prieteni – Fără bullying”, implementat de Salvați Copiii România cu sprijinul Fundației OMV Petrom, vine ca răspuns la problema bullyingului. Acesta este un program de dezvoltare socioemoțională și prevenire a bullyingului, adaptat metodologiei „Free of bullying” din Danemarca, și promovează patru valori fundamentale: toleranță, grijă, curaj și respect. În perioada 2023-2025, programul a fost implementat în peste 550 de grădinițe din România, beneficiind de acesta 60.000 de copii, iar peste 3.600 de specialiști au fost instruiți.

Rezultatele cercetării arată impactul pozitiv al programului asupra copiilor, cadrelor didactice și părinților. În urma implementării, potrivit informațiilor prezentate de Salvați Copiii, 96% dintre cadrele didactice au observat îmbunătățiri în bunăstarea emoțională a copiilor, iar autoreglarea comportamentală a crescut cu 12%.

Copiii au manifestat progrese notabile în compasiune (de la 89% la 96%), generozitate (de la 73,6% la 91%,), curajul de a apăra alți copii (de la 82,3% la 93,1%) și respectul față de colegi (de la 84% la 93,6%). În plus, colaborarea dintre educatori și părinți s-a îmbunătățit semnificativ, iar coeziunea comunității de părinți a crescut cu 20 de puncte procentuale.

Studiul relevă și diferențe de percepție între cadrele didactice și părinți în privința valorilor educaționale. Respectul este considerat principal pentru ambele grupuri, însă empatia este prioritară pentru 52% dintre cadrele didactice, față de doar 19% dintre părinți. În schimb, încrederea este mai apreciată de părinți (59%) decât de educatori (37%). Cât despre responsabilitatea pentru comportamentele de bullying, aceasta este atribuită în principal părinților (75%), urmată de grupul copilului (50%), copiii înșiși (48%), cadrele didactice (42%) și conducerea grădiniței (12%).

„Proiectul ,«Să fim prieteni fără bullying» organizat de Salvați Copiii vine în ajutorul nostru, al cadrelor didactice și ne oferă oportunitatea să desfășurăm activități captivante, educative și eficiente de prevenire a bullyingului la vârsta preșcoalară. Cu ajutorul materialelor suport oferite de proiect, a dilemelor, a broșurilor și a poveștilor se realizează diferite jocuri didactice, convorbiri, povești terapeutice, discuții, jocuri de rol ce contribuie la promovarea cooperării și la crearea unui mediu educațional sigur, plăcut și apreciat de copii”, a mai spus educatoarea din Iași.

Publicitate și alte recomandări video