Tudor Chirilă: Mi-ar plăcea ca orice politician din ultimii 27 de ani să aibă interdicţie la funcţii publice
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Tudor Chirilă: Mi-ar plăcea ca orice politician din ultimii 27 de ani să aibă interdicţie la funcţii publice

GALERIE
Tudor Chirila
  • Tudor Chirila
- +

Tudor Chirilă a vorbit, într-un interviu acordat Agenţiei de presă News.ro, despre noul album al trupei sale, Vama, intitulat ”Better”, care va fi lansat pe 12 septembrie, emisiunea ”Vocea României” difuzată de Pro TV, la care este jurat, dar şi despre politică, migrarea românilor şi motivele de mândrie la Centenarul Marii Uniri de la 1918. Artistul a dezvăluit ce şi-ar dori să se întâmple imediat în ţară, dacă ar fi posibil.

Noul album al trupei Vama, ”Better”, înregistrat în limba engleză, este disponibil pentru precomandă şi va fi lansat pe 12 septembrie, printr-un show care va avea loc la Sala Polivalentă.

Prezentăm integral interviul acordat Agenţiei de presă News.ro de Tudor Chirilă:

Veţi lansa pe 12 septembrie un nou album cu Vama. Cât a durat pregătirea lui şi care au fost sursele de inspiraţie ale pieselor?

Tudor Chirilă: ”Better” a fost un album pregătit pe etape. Am lucrat aproximativ un an la aproape 22 de cântece din care am ales împreună cu producătorul albumului 12. Apoi a urmat faza de preproducţie - cam trei săptămâni - în care am lucrat la structuri, tempo şi groove-uri de tobe, după care am intrat în studio pentru o lună de imprimări şi orchestraţie.  Perioada de imprimări a coincis pentru mine cu perioada de scris versuri, ceea ce a fost uşor nebunesc, pentru că a trebuit să fac versuri pentru 11 cântece într-o lună şi să le şi înregistrez. Apoi a urmat partea de mixaj şi mastering care s-a întins pe vreo patru luni.

De ce aţi ales să îl înregistraţi în limba engleză? Aveţi planuri cu el la nivel internaţional?

Tudor Chirilă: E un vis mai vechi al nostru să reuşim să ne extindem baza de fani şi în afara ţării. Ăsta este motivul pentru care am vrut să facem primul nostru album exclusiv în engleză. Ştim că este un drum foarte greu care e posibil să nu ducă unde sperăm, dar regretul de a nu fi încercat este mult mai nociv. Eu simt acest album ca un nou început şi începuturile sunt mereu frumoase.

Care este publicul trupei Vama? Cum l-aţi descrie?

Tudor Chirilă: E o întrebare grea, pentru că nu ne-am permis niciodată un sondaj care să clarifice lucrurile. Ştim că avem foarte mult public tânăr care este activ online, vine la concerte. Avem şi un grup de "ultraşi" Vama care sunt constituiţi într-un grup pe Facebook şi pe care îl lărgim uşor-uşor.  Cred că mai există şi o parte de public undeva la 25-35 care a rămas cu mine şi Eugen (Eugen Caminschi, n.r.) după despărţirea Vama Veche. Apoi mai e publicul care încă confundă Vama Veche cu Vama, care crede că ”Perfect fără tine”, de exemplu, e un cântec Vama Veche. Ăsta e un public mai puţin activ, care nu urmăreşte canalele de comunicare ale formaţiei (facebook.com/vamamusic, vamamusic pe Instagram sau vamamusic pe Youtube).

De ce aţi ales să faceţi public albumul cu o lună mai devreme de show-ul de lansare de la Sala Polivalentă? Care a fost strategia?

Tudor Chirilă: Concertul de lansare şi albumul sunt două lucruri distincte. Cu atât mai mult cu cât avem un album în engleză este important ca oamenii să-l poată asculta în avans, să vină la concert cu el de acasă. Concertul are rostul de a potenţa o muzică deja cunoscută pentru că live cântecele vin cu o energie suplimentară pe care doar ascultând acasă n-ai cum s-o primeşti.

Ce aşteptări aveţi de la concertul din 12 octombrie de la Sala Polivalentă?

Tudor Chirilă: Ca orice artist, sperăm la sold-out. Vrem o sală plină. Apoi ne aşteptăm să cântăm bine şi să oferim publicului un show complex în care partea de video şi lumini să fie spectaculoasă şi mai ales cu sens. Cu toate astea, ne aşteptăm ca energia cea mai mare să vină din cântare. Am testat deja patru cântece de pe discul ”Better” şi ştim deja că sunt bine primite. De exemplu, ”Ghost at war” are un refren foarte simplu pe care lumea îl cântă după prima ascultare.

Aveţi în pregătire vreun turneu în afara ţării?

Tudor Chirilă: Ne pregătim de un miniturneu în UK, organizat de un promoter local. Vom cânta pe 25 octombrie la Londra, 26 Manchester şi 28 Glasgow.

Am văzut pe pagina de Facebook a trupei Vama o serie de pictograme, câte una pentru fiecare piesă de pe noul album Vama, ”Better”. Ce ne puteţi spune despre ele, cum v-a venit această idee?

Tudor Chirilă: Mie îmi place foarte mult conceptul grafic al albumului ”Better”: 12 pictograme, câte una pentru fiecare piesă, adunate pe coperta albumului. A fost ideea graficianului nostru aceea de a promova mai degrabă cântecele decât albumul. Şi e o idee în ton cu ce se întâmplă acum în muzica internaţională. Oamenii nu mai ascultă albume, ci cântece. Single-urile se lansează mult mai des şi se consumă repede, trebuie să vii cu altceva. Lumea consumă cântece, nu albume. Aşa că eu am încercat să surprind în câteva cuvinte sau propoziţii esenţa fiecărui cântec. Am încercat să simplific la maximum. Câteodată numai titlul a fost suficient. După care Ştefan a simplificat şi mai mult şi am ajuns la câte o hieroglifă pentru fiecare cântec şi iată coperta. Doar că noi ne dorim să le promovăm mult şi separat, vrem să le descompunem în animaţie, să le recompunem, să le folosim în diverse ipostaze grafice.

La audiţiile pe nevăzute ale emisiunii ”Vocea României” aţi avut reacţii aparte imediat ce aţi auzit vocile care urmau să câştige concursul sau să ajungă foarte aproape de trofeu – mă gândesc acum la Teodora Buciu, Cristina Bălan, Tiberiu Albu, dar şi la Maria Hojda, de exemplu. Cum îi ”detectaţi” atât de bine?

Tudor Chirilă: Nu i-am detectat doar eu. Teodora a întors patru scaune, dar m-a ales pe mine. Este adevărat că am crezut în ea şi în ce poate cânta. Au fost piese pe care nu concepea că le poate cânta. Eu încerc să-i cunosc foarte bine în avans pe concurenţi. Stau mult cu ei, ascult înregistrări şi asta mă ajută să înţeleg unde se poziţionează vocile lor. Nu e nimic special. Pe Cristina Bălan am salvat-o de două ori pentru că ştiam ce poate să cânte.

Sezonul trecut aţi îndrăznit să ridicaţi nivelul show-ului prin conţinutul muzical, alegând ”Lascia ch'io pianga” pentru Teodora Buciu în semifinală. Ce vă mai doriţi să reuşiţi să prezentaţi în acest sezon sau într-un sezon viitor, când veţi găsi şi concurentul potrivit?

Tudor Chirilă: Mie îmi place muzica. Mult de tot. Şi m-aş bucura să pot aduce la televizor muzică frumoasă, însă puţin cunoscută. Cred că asta am încercat să fac până acum cu toţi concurenţii mei. Oricum prioritar e să ţii cont de concurent pentru că vocea generează alegerea muzicală. Mi-ar plăcea să mai pot da jazz, rock progresiv, new blues, indiepop etc.

În 2015 aţi cântat melodia "Declar pierdută ţară" în acest show, cu un mesaj puternic, împotriva emigrării românilor – ”Oare conştiinţa s-o dezmetici/ Când doar copii expatriaţi vom fi?”. În ce măsură consideraţi că au o vină românii care au căutat o viaţă mai uşoară în altă parte? Ce le-aţi spune?

Tudor Chirilă: Românii care au plecat să-şi "caute viaţa pe afară" nu au nicio vină. Statutul de imigrant este un stigmat de care nu scapi niciodată. În afara ţării tale eşti mereu parte din grupul de persoana a treia plural. Statul român administrat de guvern are datoria şi obligaţia să construiască o ţară din care oamenii să nu mai vrea să plece. În schimb, politicienii români acreditează ideea că diaspora e formată din laşi care au abandonat lupta, de parcă ei nu sunt tot cetăţeni ai acestei ţări. Politicienii şi partidele ştiu că diaspora nu e atât de simplu de păcălit cu promisiuni electorale deşarte. Şi atunci ei se concentrează pe publicul captiv, dependent de televiziunile de propagandă, uşor de speriat cu teme false şi naţionalism de faţadă. În tot acest timp asistăm neputincioşi la exodul forţei de muncă calificate care ar putea să ridice această ţară.

V-a trecut vreodată prin gând, mai ales ca tânăr în România, să vă căutaţi rostul peste hotare?

Tudor Chirilă: Dacă aş fi avut o meserie mai puţin dependentă de limbă probabil că m-aş fi gândit să plec.

Ce v-aţi dori, chiar şi idealist vorbind, să se întâmple acum, chiar acum, din senin, în ţara noastră?

Tudor Chirilă: Mi-ar plăcea să văd un parlament care să funcţioneze după legea lustraţiei. Mi-ar plăcea să văd un "reset" al clasei politice şi orice politician din ultimii 27 de ani să aibă interdicţie la funcţii publice. Şi să avem parte de un nou început. E o utopie, desigur.

Anul viitor vom sărbători Centenarul Marii Uniri de la 1918. Ce motive de mândrie putem avea?

Tudor Chirilă: De mândrie? Nu ştiu, spuneţi-mi dumneavoastră. Avem o ţară în care politicienii sunt atât de preocupaţi de propriile lor interese încât e de mirare că mai suntem stat naţional unitar.

    

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Spre 2024

Cătălin ONOFREI

Spre 2024

Spion rus ori doar simplu mercenar român, Ponta s-a activat şi a apăsat deja butonul roşu!

Filmuletul zilei

opinii

Zona de confort

Briscan ZARA

Zona de confort

E o poziţie în care am putea sta la nesfârşit, pe care o căutăm în momentele grele, o regretăm când o pierdem, dar pe care de multe ori o şi urâm pentru că nu ne oferă nimic deosebit. Cu toţii căutăm şi găsim această stare, fără ea e greu de trăit. Pentru că vrem sa ne simţim confortabil, liniştiţi, relaxanţi. Ca orice pe lumea asta însă, foarte rar recunoaştem când suntem într-o asemenea stare şi o apreciem extrem de puţine ori.

Familia românească în lumina datelor statistico-demografice

Ciprian IFTIMOAEI

Familia românească în lumina datelor statistico-demografice

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a stabilit ca pe data de 15 mai a fiecărui an să se aniverseze Ziua Internaţională a Familiei pentru a sublinia importanţa pe care comunitatea internaţională o acordă familiilor. La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului şi a Patriarhiei Române, ziua de 15 mai a devenit zi de sărbătoare a familiei şi în România. Pentru anul 2021, Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, a propus ca temă de reflecţie „Familiile şi noile tehnologii”.

Trilogia. Ultimul capitol

Mihai DORIN

Trilogia. Ultimul capitol

Drama universităţilor româneşti în primele decenii ale regimului comunist nu era un subiect lesne de acceptat la începutul anilor ’90 de comunitatea academică. Istoricul Dănuţ Doboş a constatat acest decalaj dintre subiectul istoric şi receptori, preferând, pentru început să se adreseze publicului larg.

pulspulspuls

De ai noştri fug toţi ca dreacul de tămâie

De ai noştri fug toţi ca dreacul de tămâie

Nu ştim dacă aţi observat în ultimele zile cam cât de tare a decăzut Iaşul, odată cu penaliada marilor cârmaci liberali, dar haideţi să vă atragem noi atenţia la un aspect care poate v-a scăpat. 

Caricatura zilei

Rabla

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.