Tudorel Toader, fost rector, fost ministru și judecător la CCR, mai pierde un proces deschis împotriva unei instituții de presă. Profesorul de drept mai are însă o șansă la Curtea de Apel

Tudorel Toader a apreciat ca denigratoare insinuarea că ar deține în proprietate 5 ha de teren în orașul Ștefănești. Imaginea și reputația lui ar fi trebuit spălate cu 2 milioane de lei.

Articolul care a dus la acțiunea în instanță

În februarie 2023, Toader a chemat în fața instanței publicația online „Jurnalul de Botoșani și Dorohoi” și pe redactorul acestuia, cerând despăgubiri de 2 milioane lei, retragerea unui articol considerat defăimător de pe pagina de internet și obligarea pârâților la publicarea hotărârii judecătorești în două numere consecutive ale trei cotidiene naționale. Vizat de acțiunea în instanță era un articol vechi de trei ani, intitulat „Cum a ajuns fostul ministru al Justiției Tudorel Toader moșier la Ștefănești”. Titlul era considerat de Toader ca denigrator. La fel, și unele afirmații făcute în articol, pe care Toader le-a apreciat ca insinuând că ar fi obținut în mod ilicit un teren în Ștefănești, că l-ar fi ajutat pe fiul fostului primar al localității să absolve facultatea la Iași ori că paznicul terenului ar fi fost plătit „la negru”.

Contează ca jurnalistul să nu fi acționat cu rea credință

De cealaltă parte, redactorul publicației botoșănene s-a apărat, afirmând că informațiile publicate erau de interes public și nu aveau un caracter denigrator. Textul fusese publicat ca urmare a unei vizite făcute la Ștefănești de fostul ministru. Jurnalistul a subliniat și că timp de trei ani de la publicarea materialului, Toader nu reacționase în niciun fel.

În analiza cazului, magistrații Tribunalului au avut de pus în balanță dreptul la reputație, onoare și demnitate, invocat de Toader și dreptul la liberă exprimare, invocat de jurnalist. Toader era un jurist cunoscut la nivel național, deosebit de vizibil în spațiul public, ceea ce explica interesul față de persoana și acțiunile sale. Jurisprudența europeană admite o doză de exagerare și provocare în limbajul jurnalistic, menită să atragă atenția publicului asupra subiectului sau să facă mesajul mai penetrant. Este admisă și o inexactitate parțială a faptelor prezentate, dacă jurnalistul nu a acționat cu rea-credință, iar subiectul era unul de interes public.

Autorul a revenit asupra primului articol

Judecătorii au constatat că articolul cuprindea unele insinuări în legătură cu legalitatea sau transparența achiziționării terenului, dar nu afirma explicit că Toader s-ar fi făcut vinovat de ceva. Pe de altă parte, după cinci zile, fusese publicat un nou articol în care se revenea asupra opiniei anterioare că terenul i-ar fi aparținut lui Toader. De fapt, era vorba de o proprietate a Universității „A.I. Cuza”. Între timp, jurnalistul se documentase mai mult. Nu se putea spune că jurnalistul intenționase să-l denigreze pe Toader, iar termenii folosiți nu erau insultători.

„Afirmațiile reclamantului din acțiunea introductivă – în sensul că în articol pârâtul a creionat reclamantului imaginea unei persoane «lipsită de etică şi morală, capabilă să dobândească bunuri prin comiterea unor fapte ilicite de o gravitate extremă» – sunt exagerate în opinia instanței, deoarece din lectura articolului rezultă că autorul insinuează, marginal, o posibilă abatere de la legalitate /moralitate în firul tranzacției imobiliare urmărite în articol, fără a o prezenta ca fiind un fapt dovedit”, au arătat judecătorii.

Insinuările din primul articol erau probabil deranjante și produceau disconfort, dar erau sub nivelul care ar justifica cenzurarea unui material de presă.

Toader a mai acționat în judecată „Deutsche Welle” și „Europa Liberă”

Faptul că însuși cel vizat sesizase apariția articolului abia după trei ani demonstra, în aprecierea instanței, impactul redus pe care îl avusese textul. Prin urmare, el nu putea afecta în mod real onoarea și imaginea publică a lui Toader. Acțiunea acestuia a fost respinsă ca neîntemeiată. Toader a contestat hotărârea Tribunalului, dosarul intrând pe rolul Curții de Apel.

• Citiți și: „A fost sau nu insultat?” Rectorul Toader pierde prima din cele trei dispute cu presa. Cazul Deutsche Welle

Dosarul în care Toader se duelează cu „Jurnalul de Botoșani și Dorohoi” este al treilea în care fostul judecător constituțional cere despăgubiri pentru că i-ar fi fost afectată imaginea de materiale de presă. El s-a judecat și cu posturile de radio „Deutsche Welle” și „Europa Liberă” în spețe similare. Ambele procese au fost pierdute definitiv în septembrie, respectiv noiembrie anul trecut.

Publicitate și alte recomandări video