Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Tunelul Fundaţie, făcut după ideea din doctoratul unei absolvente a UTI

GALERIE
pasaj fundatie
  • pasaj fundatie
- +

Pasajul de la Fundaţie ar urma să aibă o durată de viaţă de până la 100 de ani. Cel puţin aşa a susţinut proiectantul investiţiei, Claudiu Comisu, din cadrul Facultăţii de Construcţii.

Pasajul este proiectat să asigure o perioadă de exploatare de minimum 50 de ani, putând, considerăm noi, dacă sunt efectuate lucrări de întreţinere şi reparaţii, să ajungă până la 100 de ani fără a ridica probleme deosebite“, a declarat ieri Comisu, cu ocazia finalizării oficiale a proiectului. Acesta a mai susţinut că pasajul a realizat o fluidizare a traficului „pe o perioadă de cel puţin 25 de ani“.

La rândul lui, reprezentantul Construcţii Feroviare, antreprenorul general al lucrărilor de execuţie, a subliniat că proiectul a fost unul dintre cele mai complicate pe care le-a realizat compania. „De-a lungul timpului, societatea noastră a făcut lucrări de o anvergură mult mai mare - poduri, pasaje, viaducte -  care nu ne-au pus problemele care au fost aici. Au fost şi probleme tehnice, dar şi de organizare“, a spus reprezentantul firmei.

În realizarea lucrărilor a fost implicat şi constructorul Conest. „Ne bucurăm că am adus şi noi contribuţia la acest important proiect pentru comunitatea locală. Noi am executat lucrările de arhitectură exterioară şi interioară, pereţi cortină, tencuieli decorative, iluminat interior, panouri, am reuşit să le executăm în trei luni“, a precizat Irinel Tofan, directorul Conest.

La rândul lui, viceprimarul Mihai Chirica a povestit cum s-a născut ideea pasajului. Potrivit edilului, proiectul a venit ca o necesitate pentru preluarea traficului nu doar din Păcurari, ci şi din zona Alexandru cel Bun - Dacia, în contextul în care se pregătea investiţia privind pasajul suprateran Octav Băncilă.

Chirica a subliniat că ideea a pornit de la o teză de doctorat a unui asistent universitar de la Universitatea Tehnică. „Era o teză de doctorat a doamnei Simona Găluşcă. I-am propus o temă privind analiza pasajelor subterane în municipiu, ea a propus şapte amplasamente, dar cu trafic redus, noi l-am reproiectat la gabarit pentru a putea trece şi autobuzele. Astfel, s-a născut, din ideea unui asistent universitar, un lucru de care se bucură toată comunitatea“, a menţionat Chirica, adăugând că despre pasajul Eminescu s-a vorbit prima dată în 2005.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri