Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Turbulenţe geopolitice ruseşti, Geo-economie a la Chinese (II)

GALERIE
Alexandru Lazescu
  • Alexandru Lazescu
- +

Iniţiativa "Belt and Road" (Drumul Mătăsii), Huawei, sistemele de supraveghere în masă bazate pe Inteligenţa Artificială: trei elemente cheie în demersul Chinei de obţinere a dominaţiei globale.

Aceasta este partea a doua a unui articol apărut anterior în Ziarul de Iași: Turbulențe geopolitice ruseăti, Geo-economioe a la Chinese (I)

 

Dan Coats, fostul director al Comunităţii de Informaţii a Statelor Unite, remarca de altfel cu îngrijorare că relaţiile dintre Rusia şi China sunt cele mai strânse de la ruptura dintre cele două ţări de la mijlocul anilor 1950. Ceea ce aduce aminte de un avertisment lansat în decembrie 2016, la Oslo, de Zbigniew Brzezinski, fostul consilier pentru Securitate Naţională a Statelor Unite (decedat în anul următor): "Washington-ul trebuie să fie extrem de îngrijorat de pericolul reprezentat de alianţa strategică dintre China şi Rusia, în parte ca urmare a unui context politic şi ideologic intern, în parte ca urmare a unor politici eronate promovate de către Statele Unite. Ar fi cea mai mare ameninţare pentru interesele vitale de securitate ale Statelor Unite".

Cele două puteri revizioniste reprezintă, după cum releva şi un raport de cercetare RAND Corporation1, provocări diferite pentru Statele Unite, în general pentru Occident, însă tocmai de aceea acţiunea lor globală corelată, la care se asociază şi alte puteri regionale ostile ca Iranul şi în tot mai mare măsură Turcia, reprezintă o ameninţare majoră. Concluziile acestuia oferă o fotografie relevantă a modificărilor tectonice în curs la nivel global al cărui impact îl vom resimţi din plin în anii care vor urma, din toate punctele de vedere: în materie de prosperitate, securitate, chiar model de societate.

În domeniul militar, Rusia poate fi indiguită, dar nu şi China (nn: opinie împărtăşită şi de alţi experţi, precum profesorul Graham Allison de la Harvard). Predominanţa sa militară în Asia de est va creşte în timp, obligând Statele Unite să accepte costuri şi riscuri mai mari doar pentru a asigura menţinerea angajamentelor de securitate existente. Însă competiţia pentru dominaţia globală se va juca în principal în plan geoeconomic mai degrabă decât într-unul geopolitic. Or, exact în acest domeniu balanţa competiţiei pentru influenţa globală dintre Statele Unite şi China a început să se schimbe în favoarea Chinei".

Pe fondul războiului comercial dintre Statele Unite şi China, unii vorbesc deja despre un nou Război Rece. Însă o astfel de descriere poate fi înşelătoare pentru că noua competiţie geopolitică este foarte diferită de cea din epoca sovietică. Există, desigur, nu doar în relaţia cu China, ci şi în cea cu Rusia, chiar într-o mai mare măsură, o dimensiune militară. Există şi o componentă ideologică. Kremlinul, de pildă, critică "decadenţa" Vestului, în timp ce Beijingul susţine că modelul său de guvernanţă s-a dovedit superior prin performanţa sa economică democraţiei liberale dintr-un Occident măcinat de crize politice tot mai accentuate şi de războaie identitare la nivelul societăţii. Cu toate astea însă dimensiunea cea mai importantă este cea geo-economică, pomenită şi în raportul RAND Corporation. Or, aceasta a lipsit cu desăvârşire în perioada Războiului Rece când cele două tabere, Occidentul şi Blocul Sovietic erau practic complet decuplate în plan economic.

Conceptul de Geo-economie a fost introdus în 1990 de Edward Luttwak în The National Interest pentru a descrie competiţia geopolitică dintre state-naţiune transpusă în "gramatica comerţului". Altfel spus, abordarea geo-economică presupune utilizarea pârghiilor economice, comerciale, pentru promovarea intereselor naţionale şi pentru a obţine beneficii geopolitice. Sancţiunile economice aplicate de Washington Iranului sau blocarea în trecut a unor importuri din Republica Moldova de către Moscova intră în această categorie. Însă China, care timp de decenii a practicat acest tip de diplomaţie economică ("jingji waijiao") este cea care excelează cu adevărat în acest domeniu. Un exemplu este maniera în care Beijingul ameninţând cu represalii sau, din contra, oferind stimulente financiare, ca în cazul celor $300 milioane investite în obligaţiuni emise de Costa Rica, a determinat o serie de state să înceteze legăturile diplomatice cu Taiwanul. Giganticul proiect "Belt and Road Initiative" ("Drumul Mătăsii") este cea mai spectaculoasă manifestare a acestui demers de dominaţie globală, de "de-americanizare" a lumii.

Dimensiunea geo-economică nu a dispărut niciodată din peisajul internaţional, a fost dintotdeauna prezentă, numai că acum maniera în care China joacă această carte a readus discuţia asupra ei în prim plan, scrie Mark Beeson2. El vorbeşte despre Planul Marshall şi cadrul instituţional reprezentat de instituţiile Bretton Woods ca exemple al manierei în Statele Unite au acţionat în plan economic în acord cu interesele lor promovând o ordine economică liberală preponderent deschisă, bazată pe piaţa liberă, între altele şi ca o replica mult mai atractivă la sistemul socialist rigid şi închis. În fond, crede el, pe această dimensiune a fost câştigat în principal Războiul Rece. Pe această filosofie s-a bazat şi modelul de dezvoltare promovat în afara spaţiului occidental, inclusiv după 1990 în fostele state comuniste din Europa de Est. Un model care, cu toate minusurile sale s-a dovedit, prin rezultate, net superior economiei comuniste planificate. Sigur că printre marii beneficiari s-au numărat marile corporaţii americane care au avut un teren global de acţiune. Însă în interiorul acestui aranjament global de sorginte americană s-au dezvoltat economii extrem de performante, precum cele din Japonia, Coreea de Sud, Taiwan sau Germania care au intrat în directă competiţie cu cea americană.

Apoi, spre deosebire de chinezi, americanii nu i-au obligat pe europeni să lucreze doar cu companii americane, de pildă la marile proiecte de infrastructură post-belice, aşa cum face Beijing-ul şi în Africa, şi în Asia. Şi nici nu a limitat, aşa cum fac chinezii, accesul celorlalţi competitori pe enorma piaţă americană. Din contra, tocmai pentru a sprijini refacerea economică a aliaţilor nu doar din Europa, ci şi din Asia le-a permis acestora accesul pe piaţa americană în condiţii extrem de favorabile, privilegiate, chiar asimetrice în raport cu cele existente de cealaltă parte. Nemaivorbind de faptul nu i-au pus pe europeni să garanteze împrumuturile acordate cu mine sau porturi, pe care să le preia apoi când aceştia au dificultăţi la returnarea acestora aşa cum procedează chinezii în Africa sau Asia. Asta după ce au încurajat ţări ca Malaiezia, Pakistan, Sri Lanka, Kenya sau Muntenegru, în Balcani, să se lanseze în proiecte de infrastructură nerealiste, excesiv de scumpe, pe care în realitate nu şi le puteau permite. O astfel de abordare, pe care secretarul de stat Mike Pompeo o descrie drept "investiţii maligne" ("debt-trap diplomacy") este unul dintre instrumentele utilizate frecvent de chinezi pentru a-şi extinde dominaţia globală. Or, dacă ignori astfel de lucruri rişti să dai impresia că o lume dominată de China nu ar arăta foarte diferit de una dominată de Statele Unite, ceea ce este destul de departe de adevăr. E suficient să ne uităm la neo-colonialismul economic practicat de Beijing pe scară largă în Africa.

1 James DobbinsHoward J. ShatzAli Wyne - Russia Is a Rogue, Not a Peer; China Is a Peer, Not a Rogue, RAND Corporation, 2019

2 Mark Beeson - Geoeconomics isn’t back – it never went away, The Interpreter, Lowy Institute, August, 22, 2018 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri