anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

miercuri, 25.05.2022

Turcia vrea un loc la „masa bogaților” pe piața vinului (P)

GALERIE
2ETEXZTIT2N3EUZLYGVXFOAI7A
  • 2ETEXZTIT2N3EUZLYGVXFOAI7A
- +

Turcia este al șaselea cel mai mare producător de struguri din lume, dar vinurile turcești nu au loc încă pe piață. Din diferite motive.

Cu vreo 8.000 până la 9.000 de ani în urmă, oamenii din sud-estul Anatoliei au reușit să domesticească strugurii sălbatici și să cultive vița de vie, facilitând o practică fericită - fermentarea mustului - care începuse chiar undeva pe aceste meleaguri. Sau în Caucaz. Cu privire la aceasta, arheologii și experții nu au căzut încă de acord. Cu toate acestea, Turcia de astăzi nu este tocmai renumită pentru vinurile sale, în ciuda faptului că este al șaselea cel mai mare producător de struguri din lume. Lucru pe care mai multe crame turcești sunt hotărâte să îl schimbe de ani de zile. Și încep să obțină rezultate.

„Până în anii 1990, în Turcia existau doar o mână de producători și făceau vin pe care uneori îl puteai bea, dar majoritatea erau excesiv de oxidate și foarte astringente. Lucrurile au început să se schimbe după anii 2000 ”, scrie criticul alimentar Vedat Milor. Odată cu intrarea de noi jucători pe piață - în principal oameni de afaceri consacrați care au fondat crame aproape ca un hobby - și noi investiții, calitatea vinurilor s-a îmbunătățit și, în ultimul deceniu, crame precum Kavaklidere, Doluca, Turasan sau Pasaeli au obținut numeroase medalii în competițiile internaționale Decanter, International Wine Challenge și Concours Mondial de Bruxelles.

„Când Güler Sabanci - președintele conglomeratului Sabanci, unul dintre cele mai mari din țară - a călătorit prin lume, s-a întrebat de ce vinurile Turciei nu erau cunoscute, când aceasta este patria strugurilor. Așa că a angajat specialiști din Franța și Italia care au făcut cercetări asupra soiurilor țării și, după ce le-au ascultat recomandările, a plantat viță de vie și a înființat o cramă în Sarköy", explică Abdullah Tek, somelierul mărcii Gülor: "Acum producem 350.000 de litri de vin pe an. Am putea produce de zece ori mai mult, dar folosim numai cei mai buni struguri, deoarece scopul nostru este calitatea, pentru a pune vinul turcesc pe hartă. De fapt, o jumătate de duzină de restaurante americane cu stele Michelin ne servesc vinurile."

Nu numai Gülor, cele mai mari fabrici de vinuri au făcut investiții semnificative în echipamente și au recrutat vinificatori din Bordeaux, Toscana sau California, precum renumitul Michel Rolland, care e consilier la Porta Caeli, o cramă aparținând grupului Toksöz. Sau Daniel O'Donnell, care a ridicat calitatea vinurilor fostului monopol public turcesc de tutun și alcool (Tekel) după achiziționarea sa de către multinaționala britanică Diageo în 2011.

Turcia produce patru milioane de tone de struguri în fiecare an, dar 51% este dedicat consumului direct, 37% stafidelor și un 11% vinului. Se produc doar între 65 și 75 de milioane de litri de vin pe an și se exportă doar 4% sau 5%. Cu alte cuvinte, producția actuală de vin este chiar mai mică decât cea de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când, din cauza ciumei filoxerei din Europa de Vest, vinul a devenit unul dintre principalele exporturi ale Imperiului Otoman (peste 300 de milioane de litri pe an), indiferent dacă șeful statului deținea titlul de calif al tuturor musulmanilor. Desigur, atunci, producția de vin a fost în mâinile minorităților creștine din Anatolia.

În Turcia se bea puțin vin: un litru pe an pe cap de locuitor. Sunt preferate băuturile alcoolice mai ieftine - berea - sau mai tari - băutura locală cu anason raki. În plus, Guvernul este hotărât să se bea și mai puțin, oficial din motive de îngrijorare pentru sănătatea cetățenilor - deși în Turcia nu există probleme serioase cu alcoolismul - dar mai ales din cauza ideologiei sale islamiste. Aproape în fiecare an crește impozitul special pe băuturile alcoolice, care este fix (în prezent puțin peste un euro pe litru). „Acest lucru face ca producția de vin ieftin să fie neprofitabilă, așa că multe fabrici de vinuri investesc în vinuri de calitate și o gamă de prețuri ridicată”, explică Taner Ögütoglu, fondatorul platformei Wines of Turkey.

La fel de grav ca impozitele mari, vinificatorilor le este interzis să-și facă publicitate vinurilor. O lege adoptată de guvernul islamist în 2013 împiedică promovarea oricărei băuturi alcoolice. „În alte țări, industria vinului este ajutată. Aici nu avem nici măcar un plan pentru acest sector”, se plânge Ögütoglu. "Guvernul ar trebui să realizeze că vinul este un produs cu o valoare adăugată mult mai mare decât restul produselor pe care le exportăm și ne-ar putea ajuta să reducem deficitul comercial", adaugă el.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Vârful adversităţii

Lucian DÎRDALA

Vârful adversităţii

Aşa cum o sugerează semnale venite în ultima vreme din multe ţări, inclusiv din Australia, ofensiva chineză pe frontul comerţului şi investiţiilor este extrem de intensă. Şi, din câte se pare, Beijingul se aşteaptă la o contraofensivă de acelaşi calibru: elementul politico-militar este fundamental, dar singurul front deschis în prezent este cel economic.

opinii

Liţă Chiţălău şi lupta pentru pace

Florin CÎNTIC

Liţă Chiţălău şi lupta pentru pace

Eram în clasa a XII-a de liceu, în 1980, când a ajuns la noi, pe filierele dirijate de Securitate - care tocmai se antrena pentru societatea de consum controlată de ea - cel mai recent album Pink Floyd. Era o operă rock, care ducea la cel mai înalt nivel compoziţiile „cu mesaj” şi geniul interpretativ al uneia dintre cele mai mari trupe de rock progresiv din istoria genului. Mai ales că vorbea despre libertate!

Epoca lui „Davai ceas, davai palton”

Radu PĂRPĂUȚĂ

Epoca lui „Davai ceas, davai palton”

Vorba asta este ştiută şi răsştiută de români, până şi de ultimul ţăran semianalfabet, căruia rusnacii i-au jefuit totul din casă şi i-au violat fetele. Cine se face că nu ştie de politica de rapt rusă, acum după atâţia ani, şi nu e convins de asta, să am iertare - e un ticălos. Şi, în forme diverse, şi alte popoare au cunoscut acestea, căci nu numai românii n-au putut evita „Sfânta Rusie” ticăloasă (apropo, nici o ţară din lume nu se mai autointitulează „sfântă”, sfânt e un atribut al Divinităţii) şi ceatlăul rusesc. Iar acum, în anul de graţie 2022, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a pus capac la toate - sfidează toate ţările, Uniunea Europeană... însă vom reveni la asta.

Mariana Cioromila: Du-te, tinere, până atingi limita potenţialului tău

Alex VASILIU

Mariana Cioromila: Du-te, tinere, până atingi limita potenţialului tău

Întrerup însemnările despre interviurile lui George Enescu pentru a schiţa portretul artistului de teatru liric Mariana Cioromila, înălţată în Zborul Înalt la 18 mai.

pulspulspuls

Managerul şmardoi Grămadă, pus să lucreze la darea de seamă

Managerul şmardoi Grămadă, pus să lucreze la darea de seamă

Au luat-o băieţii în derâdere la început, dar auzim că, după olecuţă de reflecţie caldă la o berică rece, peste uichend, le-a mai venit mintea la cap. 

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.