Turismul a fost unul dintre cele mai afectate sectoare economice în perioada celor 2 ani de pandemie. Reamintim că prin Decretul nr. 195 din 16 martie 2020 a fost instituită starea de urgenţă pe teritoriul României, timp de 30 de zile, urmată de starea de alertă prelungită până pe data de 9 martie a anului curent. Izolarea şi carantinarea persoanelor sau a unor localităţi întregi, închiderea graduală a punctelor de trecere a frontierei de stat, limitarea sau interzicerea temporară a circulaţiei rutiere, feroviare, maritime sau aeriene, închiderea temporară a unor restaurante, hoteluri, cafenele, cluburi, cazinouri au prăbuşit efectiv activitatea în domeniul turismului. În condiţiile restricţiilor sanitare impuse de autorităţi în perioada pandemică, oamenii şi-au limitat deplasările, preferând destinaţii apropiate localităţii de reşedinţă, deplasarea cu mijloace auto personale, cazarea pe cont propriu, în cadrul familiei sau cu grupuri restrânse de prieteni. Activitatea agenţiilor de turism s-a redus considerabil, a scăzut numărul de înnoptări la pensiuni, moteluri sau hoteluri, oamenii au preferat cazarea pe cont propriu, cel mai adesea într-un cadru informal („la negru”).

La nivel mondial, Europa reprezintă jumătate din destinaţiile turistice. Statele europene cele mai dependente de turism, ca pondere la formarea PIB, sunt următoarele: Croaţia cu 25%, Cipru 22%, Grecia 21%, Portugalia 19%, Austria, Estonia şi Spania cu 15%, Italia 13%, Slovenia şi Bulgaria 12%, Malta 11% şi Franţa 10%. Potrivit INS, în anul 2019, ponderea turismului românesc în PIB a fost de 2,7%, faţă de 1,5% în urmă cu doi ani. În ceea ce priveşte acest sector economic suntem în urma Bulgariei care are o pondere a turismului în PIB de circa 12%.

Deşi România este o ţară generoasă în destinaţii turistice, nu reprezintă o atracţie deosebită pe plan european. Infrastructura de transport precară, costul serviciilor raportat la calitatea acestora, comparativ cu alte ţări, descurajează turismul intern. Românii preferă turismul de weekend, asociat cu rezolvarea unor afaceri, cu participarea la anumite evenimente culturale sau religioase. Turiştii străini care ne vizitează ţara, de regulă, petrec puţin timp şi nu cheltuiesc suficient din cauza dificultăţilor în accesarea unor destinaţii turistice şi a calităţii scăzute a serviciilor oferite de către unităţile de cazare. Conform Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Turismului 2019-2030, în anul 2015, turismul şi călătoriile în România au generat 1,7 miliarde euro şi au contribuit direct cu 2,4% la PIB-ul României. În anul 2017, încasările din turismul internaţional s-au ridicat la 1,3 miliarde euro. Deşi numărul de turişti care sosesc în România a înregistrat o creştere constantă, suma medie cheltuită per turist este în continuare scăzută, respectiv 476 euro pe călătorie.

Problemele din turism sunt amplificate şi de politicile publice care descurajează antreprenoriatul în acest sector economic, reorientează forţa de muncă spre domeniile în care se câştigă mai bine, menţinând multe capacităţi de cazare într-o zonă mai degrabă informală. Salariile în domeniul turismului sunt cele mai mici dintre toate ramurile economice. Chiar dacă turismul românesc nu are o pondere consistentă în ceea ce priveşte contribuţia la formarea PIB-ului, acest sector economic este important prin dependenţa pe care o exercită asupra altor sectoare: comerţul, serviciile, transporturile de mărfuri şi persoane, construcţiile.

Analiză statistică a turismului se bazează pe câţiva indicatori importaţi, diseminaţi de INS pe tipuri de structuri turistice şi forme de proprietate, destinaţii turistice, pe localităţi, judeţe, regiuni, la nivel naţional: 1) structurile de primire turistică cu funcţiune de cazare; 2) capacitatea de cazare existentă pe tipuri de structuri de cazare turistică; 3) sosirile turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică; 4) înnoptările în structurile de primire turistică; 5) sosiri ale vizitatorilor străini în România; 6) plecări ale vizitatorilor români în străinătate; 7) indicele utilizare netă a capacităţilor de cazare.

În anul pandemic 2020, turismul s-a prăbuşit cu circa 60% faţă de anul 2019. De exemplu, în iulie 2020, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică din judeţul Iaşi au însumat 12116 persoane, în scădere cu 59,5% faţă de cele din luna iulie 2019. Sosirea unui turist într-o structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se înregistrează când o persoană este înscrisă în registrul structurii respective, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi. Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică au reprezentat în luna iulie 2020, 94,9% din numărul total de sosiri (11498 persoane), în timp ce turiştii străini au reprezentat 5,1% (618 persoane), cu 89,2% mai puţini comparativ cu luna iulie 2019. În structurile de primire turistică ale judeţului Iaşi, în luna iulie 2020 au fost înregistrate 21365 înnoptări (în scădere cu 59,8% faţă de luna iulie 2019).

Analiza indicatorilor statistici care descriu activitatea din turism, în judeţul Iaşi, pentru anul 2020, comparativ cu perioada similară a anului 2019, arată o scădere de ansamblu cu aproximativ 60%. Această scădere a activităţii în turismul din vremea pandemiei a însemnat o reducere a locurilor de muncă, venituri mai mici pentru antreprenorii în turism, pentru celelalte sectoare dependente de turism, încasări de taxe şi impozite mai mici la bugetul statului, o scădere a contribuţiei turismului românesc la PIB în anul pandemic 2020, comparativ cu anul 2019.

După ridicarea stării de alertă şi eliminarea tuturor restricţiilor sanitare, turismul a revenit la parametrii anterior declanşării pandemiei de la SARS-COV-2. În judeţul Iaşi, în luna aprilie 2022, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat o creştere cu 87,0%, iar înnoptările cu 95,2%. Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna aprilie 2022 au însumat 25705 persoane, în creştere cu 87,0% faţă de cele din luna aprilie 2021. Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna aprilie 2022, 80,7% din numărul total de sosiri (20740 persoane), în timp ce turiştii străini au reprezentat 19,3% (4965 persoane). Spre comparaţie, în perioada pandemiei, turiştii străini reprezentau circa 5% din totalul sosirilor în unităţile de cazare ale judeţului nostru. În structurile de primire turistică ale judeţului Iaşi, în luna aprilie 2022, au fost înregistrate 46147 înnoptări faţă de 23637 în luna aprilie 2021, durata medie a cazării fiind de 1,70 zile pentru turiştii români şi 2,18 zile pentru turiştii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna apilie 2022 a fost de 39,1% pe total structuri de cazare turistică, mai mare cu 17,7 puncte procentuale în comparaţie cu cel din luna aprilie 2021 (21,4%).

Turismul din judeţul Iaşi este mai degrabă un turism de weekend, academic, de business, cultural şi religios - în special cel prilejuit de Hramul Sf. Cuv. Paracheva de la Iaşi, din luna octombrie. Obiectivele culturale (Palatul Culturii, Teatrul, Opera, Filarmonica, Ateneul, universităţile), istorice (muzeele, casele memoriale), religioase (mănăstirile şi bisericile) şi comerciale (mall-urile) reprezintă punctele de atracţie turistică ale judeţului nostru, facilitate de transportul rutier şi aerian. Rămâne să visăm frumos la ce ar însemna turismul pentru economia judeţului Iaşi şi a întregii regiuni moldave în condiţiile construirii Autostrăzii „Unirii” - A8 (Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş) şi extinderii Aeroportului Iaşi...

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi