„Ucigașul tăcut”, responsabil de milioane de morți. Cum apare hipertensiunea arterială și ce speranțe inovative există pentru tratarea acesteia
Specialiștii spun că, deși nu înțelegem exact cauzele care duc la apariția hipertensiunii arteriale, o serie de medicamente apărute vor duce la revoluționarea tuturor ghidurilor de tratament
În terminologia din miile de lucrări științifice care au studiat apariția, tratamentul și complicațiile sale, este denumită „silent killer”. Fiindcă hipertensiunea arterială ucide încet, dar sigur. Este numitorul comun din spatele tuturor bolilor cardiovasculare, a accidentelor vasculare cerebrale, infarcturilor sau trombozelor. Nu provoacă simptome vizibile de către cei din jur și nu simți nimic, ca victimă, din efectele pe care le are asupra organismului. „Nu vezi decât efectele în cazuri extraordinare, când tensiunea arterială este foarte, foarte mare. Dar sunt cazuri rare”, explică prof.dr. Radu Iliescu.
Citiți aici integral ediția Ziarul de Sănătate nr. 7
Prorector al Universității de Medicină și Farmacie din Iași, specializat în farmacologie și în cercetarea științifică ce acoperă inclusiv acest domeniu, prof.dr. Radu Iliescu a disecat pentru „Ziarul de Sănătate” principalele motive ale apariției hipertensiunii arteriale, a explicat de ce este aceasta considerată „ucigașul tăcut” și cum a ajuns să fie responsabilă pentru milioane de decese, de-a lungul anilor, pe toată planeta. Sunt, însă, și vești bune: cercetarea științifică a scos la iveală în ultimii ani tratamente care vor schimba radical felul în care medicii vor aborda pacienții cu hipertensiune arterială.
Nu știm ce cauzează majoritatea cazurilor de hipertensiune arterială
„Cu excepția girafelor, cam toate animalele au aceeași presiune arterială: de la șoarece, la elefant. Pentru că scopul presiunii acestea a sângelui în vase, pe care o numim tensiune arterială, este să asigure perfuzie. Să trimită volum pe unitate, în funcție de greutate, ca oxigenul să ajungă peste tot și organismul să funcționeze”, explică prof.dr. Radu Iliescu.
Există o problemă majoră în cazul hipertensiunii arteriale (HTA), a acestui nivel crescut de presiune de sânge în „instalația” formată din sistemul circulator: cauză apariției nu poate fi identificată de cele mai multe ori. Se numește, explică prof.dr. Radu Iliescu, hipertensiune arterială primară, dar este practic „un fel elegant al cercetătorilor de a spune că nu știm exact ce o cauzează și de ce se întâmplă”.
Hipertensiunea secundară are cauze identificabile și tratabile, dar reprezintă sub 20% din numărul total de cazuri de HTA aflate sub tratament la nivel global.
„Dar majoritatea cauzelor de HTA nu au o cauză unică, ce poate fi identificată, așa că singura soluție este pur și simplu să tratezi. Este patologia cu cea mai dezvoltată instrumentație medicală și probabil boala cu cele mai multe tratamente. Sunt vreo 12 clase de medicamente dedicate și vreo 40 de medicamente propriu-zise pentru reducerea HTA, fiindcă aceste cauze nu sunt aceleași pentru toată lumea și eficiența tratamentelor diferă. La vârstnici e diferit, la fel și la tineri, la persoanele supraponderale sau obeze, dar și la cei slabi care sunt hipertensivi. Fiecare reacționează la altă clasă de medicamente, în funcție de organism”, a punctat cercetătorul.
„Majoritatea oamenilor care mor în lume de probleme cardiovasculare au în spate HTA”
În momentul de față, spune acesta, la nivel global, principalele asocieri pentru dezvoltarea HTA sunt supraponderalitatea și obezitatea. Chiar dacă sunt multe persoane obeze, care nu dezvoltă hipertensiune arterială, iar prof.dr. Radu Iliescu spune că aceasta este o zonă de studiu științific foarte specifică și intens cercetată: ce mecanisme conduc la faptul că anumite persoane obeze nu dezvoltă HTA.
Dar medicii vor vorbi cel mai des despre sindromul metabolic: o asociere complexă între obezitate, diabet și hipertensiune. Iar legăturile se formează în felul următor, după cum punctează cercetătorul: obezitatea și diabetul dau hipertensiune, care duce la o afectare renală, fără a vorbi de boala cronică de rinichi sau insuficiență renală, ci o disfuncție a rinichilor. Din acest proces se nasc ceea ce în lumea științifică poartă numele MACE (Major Adverse Cardiovascular Events) – formele „zgomotoase” de manifestare, precum infarctul miocardic sau AVC-ul.
„Este în continuare clar în momentul de față că morbiditatea și mortalitatea din aceste cauze: infarct miocardic, AVC, tromboză venoasă etc. depășesc toate celelalte cauze de boală și moarte existente, inclusiv cancerul, accidentele rutiere, diabetul de unul singur și orice altceva. Practic, majoritatea oamenilor care mor în lume din cauze cardiovasculare au în spate hipertensiune arterială crescută, care nu are o cauză tratabilă ca atare pentru că nu o știm; nu știm ce o determină”, a punctat prof.dr. Radu Iliescu.
Chiar dacă cercetătorii nu știu exact ce determină HTA primară, știu mecanismele generale prin care aceasta afectează mecanismul. Ea este creată de o disfuncție renală, mici lucruri care nu funcționează corespunzător la nivelul rinichilor, astfel încât aceștia elimină mai puțin apă și sare decât intră în organism. Ce rămâne se acumulează și crește presiunea în circulația sângelui.
În momentul de față, în lume, greutatea excesivă este cea mai importantă patologie premergătoare HTA. De aceea și primele intervenții, până la încercarea depistării oricăror cauze, sunt intervențiile asupra stilului de viață, inclusiv alimentație și mișcare. Doar că o parte dintre persoanele supraponderale sau obeze, care suferă de HTA, nu pot în unele situații să se bucure de cel mai bun tratament preventiv: exercițiile fizice.
„Fiindcă exercițiul fizic contabilizat în acei pași înregistrați pe aplicațiile telefoanelor are două efecte. Unul direct, de scădere a presiunii asupra sistemului cardio-respirator, și altul indirect, de scădere în greutate. Dar nu toți oamenii supraponderali și obezi pot să facă acel efort fizic care să aibă astfel de rezultate și atunci se naște un cerc vicios care amplifică problema lor. Dacă o persoană obeză ar putea să facă exercițiul fizic recomandat unei persoane cu greutate normală, efectul benefic asupra HTA și a riscului de AVC ar fi mai crescut. Dar degeaba îi spui unei persoane obeze sau supraponderale să facă sport, pentru că, biologic vorbind, s-ar putea să nu poată”, a subliniat prof.dr. Radu Iliescu.
De ce nu putem trata HTA deși avem 40 de medicamente pentru asta?
Cercetătorul a explicat că una dintre cele mai des întâlnite întrebări în cazul HTA este cea legat de tratament. Dacă avem 12 clase de medicamente, 40 de tipuri de pastile specifice, chiar și dispozitive medicale inovative pentru reglarea presiunii arteriale, de ce nu putem să o tratăm?
„Pentru că discutăm despre un tratament «à la longue», care trebuie luat zi de zi până la finalul vieții. Și aici apare o problemă de complianță, de capacitate a individului de a lua medicamentele necesare. Dar au existat în ultimii 20 de ani progrese și eforturi de a inventa dispozitive medicale care să asigure această complianță: culmea, ele au fost gândite chiar pentru pacienții care își iau medicamentele, dar presiunea lor arterială nu scade. Există multiple cazuri de genul acesta pe care medicamentele nu le pot trata și care reflectă necunoașterea noastră a mecanismelor care declanșează HTA”, a explicat prof.dr. Radu Iliescu.
Astfel că au fost inventate o serie de dispozitive implantabile, echivalentul unui pacemaker, care stimulează o rețea nervoasă din zona arterelor carotide. Cercetătorul spune că organismul are un sistem de adaptare foarte rapidă în ceea ce privește circulația sângelui; sistem care, spre exemplu, ne împiedică să leșinăm fiindcă se deplasează circa 1,5 litri de sânge de fiecare dată când ne ridicăm din poziția culcat în picioare. Scopul lui este să mențină perfuzia creierului.
„Acel mecanism devine hiper-reactiv și nu mai controlează presiunea arterială normală. Să spunem că am 16 / 10, care este hipertensiunea arterială de gradul al II-lea, mecanismul intern pur și simplu se adaptează și spune: asta este tensiunea pe care trebuie să o mențin, chiar dacă corpul nu are această nevoie. Aceste dispozitive implantabile păcălesc creierul și îi spun, nu, presiunea arterială ar trebui să fie mai mică decât crezi, și înlocuiesc acest sistem de feedback. Științific vorbind, este vorba despre activarea electrică a baro-reflexului. Dar este un tratament încă rezervat doar celor care nu răspund tratamentului farmacologic, cu pastile, chiar dacă este prescris în doze optime, corect, iar pacientul respectă instrucțiunile. Aceștia sunt circa 10-20% din pacienții tratați pentru HTA”, a mai precizat prof.dr. Radu Iliescu.
HTA poate fi tratată și chirurgical
O altă inovație în domeniul medicinei menită să adreseze direct problema hipertensiunii arteriale prin altă metodă decât cea farmacologică ține chiar de o procedură chirurgicală. Aceasta constă în eliminarea nervilor renali printr-o metodă sofisticată și non-invazivă, care presupune introducerea unui cateter și distrugerea acestora prin radiofrecvență. Mai multe studii au arătat, explică prorectorul UMF Iași, că la pacienții hipertensivi, în special cei cu obezitate, nervii renali sunt hiperactivi și „dictează” rinichiului să rețină mai multă apă și sare decât ar fi normal.
„Eliminarea acestor nervi scade presiunea arterială și este o procedură care se face o singură dată și are potențialul să tratează HTA pe o perioadă îndelungată. Toți cei care promovează tehnica aceasta au făcut studii pentru a argumenta că are și un efect asupra metabolismului, care ar duce la o reglare a acestuia în cazul pacienților obezi. Dar nu sunt suficient de convingătoare datele ca să afirmăm că, într-adevăr, reglează și metabolismul. Însă avem destul date care arată că asta este o soluție pentru mulți dintre pacienții cu HTA care au o hiperactivitate a nervilor renali”, a spus prof.dr. Radu Iliescu.
Într-un final, explică cercetătorul, oamenii fac hipertensiune arterială pentru că „suntem făcuți să o facem”, nu pentru că ar fi făcut vreo greșeală fundamentală a felului în care-și duc viața.
„Este un mecanism de supraviețuire esențial, profund, fără de el nu se poate. O mică dereglare a rinichiului generează o presiune arterială mai mare. Practic, în condiții normale, rinichii nu permit să existe acumulare de apă și de sare sau o pierdere a acestora, fiindcă ar avea o consecință dezastruoasă asupra organismului în câteva zile. În momentul în care ceva la rinichi detectează că acest volum «se strică», că acest echilibru nu funcționează, atunci practic este crescută presiunea arterială ca să mențină acest scop existențial – egalitatea între ce iese și ce intră în raport de apă și sare”, a completat prof.dr. Radu Iliescu.
Dacă mâncăm un burger cu cartofi prăjiți, exemplifică cercetătorul, presiunea arterială nu crește, deși în organism a intrat o cantitatea semnificativă de alimente, inclusiv de sare. Rinichiul detectează acest lucru și începe procesul de eliminare prin urină. Poate fi privit ca o sită, spune prof.dr. Radu Iliescu: cu cât apeși mai mult, cu atât va elimina mai mult.
Pastilele care vor crea revoluție în tratamentul HTA
Cercetările de laborator din ultimii ani și studiile clinice realizate ulterior pe pacienți aduc însă speranțe mari pentru pacienții diagnosticați cu hipertensiune arterială. Există două clase de medicamente, glifozine și incretine, care au fost dezvoltate pentru tratamentul disfuncțiilor metabolice, dar care sunt foarte eficiente și pentru tratarea hipertensiunii arteriale.
„Nimeni nu mai considera că poți inventa ceva în medicamentația pentru HTA în condițiile în care toate mecanismele sunt cunoscute de 50 de ani, iar medicamentele există de măcar 20 de ani, cu excepția dispozitivelor implantabile, care sunt mai recente. Nimeni nu s-a așteptat ca aceste medicamente să fie eficiente și pentru partea metabolică, și pentru cea cardiacă, iar vestea bună este că ele sunt perfect disponibile în sistemul medical românesc fără niciun fel de probleme și se utilizează în România pe o scară destul de mare. Ele sunt la început, dar suntem într-un punct de revoluție a relației dintre obezitate, diabet și hipertensiune. Sunt atât de eficiente încât se pregătește schimbarea ghidurilor de tratament la nivel global”, a punctat prof.dr. Radu Iliescu.
Acesta a explicat că există „în sfârșit” pastile pentru slăbit, după aproape 40 de ani în care atât companii din domeniul farmaceutic, cât și din domenii conexe, au tot vândut tratamente-minune care nu aveau efecte dovedite științific. Doar că, acum, aceste medicamente care reduc obezitatea ajung să scadă și HTA cu un efect similar operațiilor de bypass gastric, când un chirurg amplasează un inel în jurul unei părți a stomacului.
„Oamenii trebuie să înțeleagă că nu se îmbolnăvesc de hipertensiune arterială pentru că îi pedepsește Dumnezeu, ci pentru că suntem făcuți, ca organism, să acumulăm grăsime pentru energie și să ne menținem volumul sangvin pentru a supraviețui în condiții mai dure decât cele în care trăim astăzi”, a conchis prof.dr. Radu Iliescu.
Publicitate și alte recomandări video