Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Ucraina, Taiwanul şi Amnesty International (I)

GALERIE
alexandru lazescu
  • alexandru lazescu
- +

Percepţiile eronate privind riscurile şi oportunităţile au avut adesea consecinţe catastrofale în istorie; decizia Chinei privind o invazie a Taiwanului va fi influenţată şi de percepţia privind consistenţa răspunsului Occidentului faţă de agresiunea Rusiei.

Aflate la multe mii de kilometri distanţă, sigur războiul din Ucraina şi soarta Taiwanului vor decide felul în care va arăta ordinea mondială de mâine. E adevărat, timp de 500 de ani puterile occidentale au dominat lumea. Dar după ce imperiile coloniale ale Spaniei şi Portugaliei s-au dezintegrat, cu mici excepţii, am avut în ultimii 200 de ani o lume globală anglo-saxonă, dominată mai întâi de Imperiul Britanic şi apoi de Statele Unite. Din acest motiv schimbarea de hegemon nu a fost resimţită drept una dramatică. Cum va arăta o eventuală lume dominată de China? Putem face unele presupuneri privind tipul de regim şi de societate care vor fi dominante pe glob, însă rămân şi destule locuri gri. Ce e sigur e că va fi una foarte diferită de cea de acum.

În multe situaţii, decizii cu consecinţe majore, care merg până la unele catastrofale, aşa cum s-a întâmplat în preambulul Primului Război Mondial, sunt luate în baza unor percepţii care ignoră o evaluare realistă a riscurilor. De pildă, atunci când a declanşat atacul asupra Ucrainei, Kremlinul a plecat de la prezumţia unui colaps rapid al guvernului de la Kiev (o cercetare sociologică făcută de FSB scotea în evidenţă faptul că acesta nu era deloc popular) şi de la o reacţie la fel de palidă ca în trecut a Occidentului, posibil cu apariţia unei dezirabile, din punctul de vedere al Moscovei, falii transatlantice.

În primul caz calculele făcute de Vladimir Putin s-au dovedit complet greşite. Chiar dacă un regim este nepopular, o invazie externă face ca acest lucru să devină o chestiune periferică, starea de spirit a populaţiei se schimbă radical. Şi în privinţa reacţiei occidentale, estimările Moscovei s-au dovedit eronate. Deocamdată. Apropierea iernii pe fondul severei crize energetice din Europa poate eroda determinarea de a continua sprijinul pentru Ucraina, mai ales în vestul Europei. „Iarna din Europa ar putea arăta ca o primăvară pentru Putin”, scriu doi experţi în energie în Wall Street Journal. „S-a deschis un al doilea front în bătălia pentru Ucraina - un război energetic în Europa. Nu e niciun mister legat de strategia lui Vladimir Putin. El a prezentat-o la o conferinţă economică care a avut loc la Sankt Petersburg, în iunie: preţuri ridicate la energie, care cu impact sever în economia europeană, ceea ce va duce la turbulenţe sociale. Acest lucru, la rândul său, va aduce la putere partide populiste care, în descrierea sa, vor schimba «elitele» din Europa. Altfel spus vor aduce la putere partide mult mai conciliatorii în poziţia lor faţă de Rusia.

Deocamdată Statele Unite şi Marea Britanie, alături de Polonia şi alte ţări din partea de Est a continentului rămân ferm pe poziţie, dar nu există garanţii, de pildă, în privinţa Germaniei unde sondajele de opinie relevă o dorinţă masivă de a se pune de capăt conflictului, indiferent de costurile pentru Ucraina. Or, democraţiile sunt mult mai vulnerabile la presiunile populare în raport cu un regim autocratic cum este cel de la Moscova. În paralel sunt şi alţi factori de luat în calcul care în combinaţie cu problemele economice pot influenţa starea de spirit din Europa, simpatia faţă de Ucraina. În acest sens un Raport al organizaţiei Amnesty International în care afirmă că ar fi „documentat un model de operare al forţelor armate ucrainene care operând din zone populate creează riscuri pentru civili şi violează legislaţia internaţională în materie de război oferă generos muniţie propagandei ruseşti. Aşa că nu e deloc de mirare că ambasada Rusiei de la Londra a salutat cu satisfacţie documentul.

Raportul cu pricina a fost preluat şi în spaţiul mediatic românesc fiind în mare parte prezentat fără a oferi prea multă informaţie de context. E adevărat, a fost prezentată şi reacţia lui preşedintelui Volodimir Zelenski care acuză Amnesty că „încearcă să mute responsabilitatea de la agresor la victimă”, însă, dacă nu se dau şi alte detalii, poziţia acestuia are o credibilitate îndoielnică. În realitatea nu doar raportul menţionat, ci şi organizaţia în sine au stârnit intense controverse în ultimii ani.

Reprezentanţa organizaţiei din Ucraina s-a plâns nu doar că nu a fost implicată în redactarea Raportului, ci şi că observaţiile pe care le-a făcut au fost complet ignorate. Motiv pentru care Oksana Pokalchuk, şefa biroului Amnesty de la Kiev, a demisionat. Dar şi alţi analişti au avut poziţii similare. Jack Watling, de la prestigiosul think tank britanic RUSI (Royal United Services Institute), critică şi el „raportul”, care „reflectă o proastă înţelegere a legislaţiei internaţionale privitoare la conflictele armate”. În opinia sa, aceasta nu ar fi fost violată în cazurile menţionate. Este „nerealist” să ceri ca efectivele militare să fie plasate exclusiv în afara localităţilor în timp ce civili ucraineni sunt capturaţi, ucişi, torturaţi de către trupe de invazie.

Probabil că mulţi din societatea civilă de la noi privesc la Amnesty International ca la o organizaţie cu mare autoritate morală, animată de înalte principii. Numai că multe lucruri s-au schimbat între timp, faţă de faza iniţială în care eforturile sale în sprijinul prizonierilor politici au fost admirabile. Amnesty, ca şi Greenpeace de altfel, operează acum de pe poziţia unor agende radicale de stânga, obsesiv anti-occidentale, adoptând adesea, de pildă, o linie similară cu cea a unor organizaţii radicale islamiste. Anul trecut Amnesty a refuzat iniţial să-l considere pe principalul oponent al lui Putin, Alexey Navalny, drept un „prizonier de conştiinţă”, poziţie la care a renunţat doar în urma unor critici vehemente privind decizia sa. Ar putea fi oare aici o posibilă explicaţie privind raportul legat de Ucraina, foarte mulţumitor pentru Kremlin?

De altfel, Amnesty s-a compromis şi prin atacuri partizane, de o agresivitate complet sărite din scară, faţă de Israel. Stat pe care îl acuză, într-un alt „raport”, de la începutul acestui an, presărat cu numeroase erori nu doar de interpretare legală, ci şi factuale, de apartheid, şi încă de la crearea sa. Iar în contrast cu ceea ce critică în Ucraina, Amnesty nu vede nici o problemă că organizaţii teroriste ca Hamas sau Hezbolah, care neagă dreptul la existenţă a Israelului, lansează din şcoli, spitale sau alte clădiri civile, rachete îndreptate în mod intenţionat împotriva populaţiei din Israel.

În paralel cu provocările create de războiul din Ucraina, temerile privind un posibil conflict legat Taiwanului au crescut în intensitate după vizita lui Nancy Pelosi la Taipei. Mai ales că între timp Beijingul a declanşat ample manevre militare care simulează în fapt o adevărată blocadă maritimă şi aeriană a Taiwanului. O vizită salutată de unii, dar criticată de alţii, inclusiv din America, care o descriu ca fiind una „nepotrivită” în actualul context internaţional tensionat. Însă, în general, chiar şi aceştia sunt de părere că odată ce a fost menţionată ca parte a turneului acesteia din Asia nu putea fi anulată în urma ameninţările Chinei, între care unele pomeneau chiar de doborârea avionului cu care doamna Pelosi călătorea.

Ca şi în cazul Rusiei, are loc o largă discuţie privind riscul unui atac chinez asupra Taiwanului şi privind reacţia Statelor Unite într-o astfel de situaţie. Temerile sunt că o invazie ar putea avea loc până în 2027, deşi unii cred că nu ar fi exclus nici anul 2023, după ce Xi Jinping va fi obţinut al treilea mandat în fruntea Partidului Comunist Chinez. Şi, din nou, ajungem la importanţa percepţiilor privind starea Americii, a Occidentului în general, despre care şi elitele de la Moscova şi cele de la Beijing cred că se află într-un declin implacabil, ale celor privind decizia Statelor Unite de a se implica sau nu militar în favoarea Taiwanului sau privind încrederea chinezilor că chiar şi în acest caz vor avea câştig de cauză.

Deloc surprinzător, Beijingul se uită cu mare atenţie la ceea ce se întâmplă în Ucraina. Cotidianul britanic Telegraph scrie că surse diplomatice i-au dezvăluit că Beijingul plănuieşte o invazie care să preia controlul asupra Taiwanului în 48 de ore, înainte ca Occidentul să aibă timp să răspundă. În acest context marea necunoscută fiind dacă lecţia ucraineană va grăbi sau va tempera dorinţa Chinei de a ataca Taiwanul. O va încuraja oare o eventuală victorie simbolică a Rusiei în Ucraina, în contextul unei competiţii geopolitică care pune Occidentul în confruntare cu un front revizionist, agregat în jurul Chinei şi Rusiei, care vrea o cu totul altă faţă a lumii? Ce e sigur e că o astfel de decizie, corectă sau eronată, va avea un impact enorm pe plan global.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri