vineri, 29.03.2024
Crearea unei diplome universitare europene, care să fie recunoscută automat în toate ţările membre ale Uniunii Europene, a fost unul dintre principalele puncte discutate marţi la Paris, la o reuniune informală a miniştrilor educaţiei superioare, transmite EFE.
Proiectul, promovat de Comisia Europeană, a primit deja undă verde din partea mai multor state membre, însă pentru punerea sa în aplicare va fi “necesară parcurgerea mai multor etape”, a declarat într-o conferinţă de presă comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, bulgăroaica Mariya Gabriel.
“Ideea este (ca aceste diplome universitare europene) să poată fi aplicate pentru licenţe, programe de master şi doctorate. Pentru aceasta, trebuie să le oferim statelor membre o serie de caracteristici comune. După aceea, le revine lor (statelor membre - n.r.) să le încorporeze în legislaţiile” naţionale, a explicat comisarul european, care speră ca iniţiativa să prindă contur “până în 2024”.
O astfel de măsură ar elimina o parte din actualele dificultăţi pentru echivalarea anumitor titluri universitare în ţările din blocul comunitar.
Reuniunea desfăşurată în Oraşul Ştiinţei şi Industriei din Paris “a fost importantă pentru că dezvăluie puţin cum vor fi preşedinţia franceză şi următoarele preşedinţii ale Republicii Cehe, Suediei şi Spaniei în privinţa rolului extrem de important pe care îl au universităţile în Uniunea Europeană”, a declarat pentru EFE ministrul universităţilor din Spania, Joan Subirats, care a pledat pentru o implicare mai mare a studenţilor în ceea ce priveşte conţinutul materiilor şi în definirea propriului lor rol în cadrul sistemului universitar european. Subirats a mai precizat că la reuniunea de la Paris s-a vorbit şi despre emiterea unui card de student european începând chiar din acest an.
Amfitrioana reuniunii, ministrul educaţiei superioare din Franţa, Frederique Vidal, a pledat pentru promovarea “atractivităţii şi competitivităţii” universităţilor europene, salutând totodată “libertatea academică şi integritatea ştiinţifică” ale mediului european.
“Finanţarea cercetării trebuie înţeleasă de concetăţenii noştri, pentru că (cercetarea) trebuie finanţată mai mult şi mai bine. Înşişi cercetătorii trebuie să explice acest lucru”, a subliniat ministrul francez, care a dat drept exemplu studiile realizate în fizică privind razele laser care au dus la descoperirea unei tehnologii care este folosită la vindecarea bolilor oculare.
Din Republica Cehă, ţară care va succeda Franţei la preşedinţia prin rotaţie a UE, a fost prezent viceministrul pentru relaţii internaţionale, Uniunea Europeană şi fondurile de coeziune, Vaclav Velcovsky, care a cerut ca ţările membre ale UE “să pună la comun infrastructuri din sfera ştiinţei”.
Reprezentanta Suediei, care va prezida blocul european în primul semestru al anului 2023, ministrul educaţiei Anna Ekstrom a apreciat că pandemia de coronavirus a demonstrat cât de importantă este cercetarea medicală. “De exemplu, cu vaccinurile, cu diversele tratamente”, a remarcat Ekstrom, care a deplâns “preţul uriaş“ plătit de studenţi care nu s-au putut afla în aulele universităţilor în mod constant.
În opinia lui Ekstrom, “învăţământul la distanţă este mai bun decât nimic, dar nu este acelaşi lucru. (Studenţii) nu socializează, nu fac glume, nu se creează dezbateri”. Ea a vorbit şi despre rolul de pionierat al universităţilor în Europa, în contextul în care multe dintre ele au fost create “cu mult înainte de apariţia frontierelor actuale”. AGERPRES
Cuvinte cheie: + diplome, europene, universitate
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |