Cu toţii ingerăm, fără să fim conştienţi de acest lucru, cantităţi imense de grăsimi, de-a lungul unui an. Însă sub denumirea promiţătoare de "grăsimi" sau "uleiuri vegetale pure" se pot ascunde lucruri fără nicio legătură cu ele, ba, uneori, chiar otrăvuri. În cele ce urmează, vom încerca să descâlcim labirintul complicat al grăsimilor pe care, cu toţii, că vrem sau nu, ajungem să le consumăm.
În plină modă a laptelui şi iaurtului degresat, trebuie să ştim că grăsimile sunt la fel de importante pentru organism ca şi vitaminele, aminoacizii sau mineralele. Grăsimile (lipidele), în general, şi cele vegetale, în special, sunt o condiţie a supravieţuirii noastre. Câteva săptămâni în care nu am consuma niciun fel de grăsimi ne-ar crea, în primă fază, probleme de piele, pe urmă ne-ar afecta sistemul nervos şi endocrin, pentru ca apoi, întreg organismul să intre în declin, apărând ceea ce se numeşte malnutriţia. Aşadar, obsesia pentru alimentele degresate, dacă se poate cu 0% grăsimi, este – nu doar inutilă, ci chiar extrem de nocivă.
Persoanele care se feresc de grăsimi, pentru a slăbi, de exemplu, vor eşua în demersul lor, pentru că lipidele vor fi înlocuite cu excesul de zaharuri (hidraţi de carbon), care produc diabet, celulită, obezitate. Mai mult, persoanele care consumă totul degresat vor "reuşi" să se îmbolnăvească, să intre într-un puternic efect de recul (yo-yo) şi să-şi altereze grav aspectul corporal, în special aspectul pielii. Cercetările arată că grăsimile trebuie consumate sistematic, mai importantă decât cantitatea fiind calitatea lor. Cele mai sănătoase grăsimi sunt cele vegetale, adică uleiurile, obţinute prin presare la rece, iar cele mai periculoase sunt cele fabricate industrial, sau prin extracţie cu solvenţi chimici. Prin informaţiile care urmează, încercăm să vă ajutăm să alegeţi grâul de neghină, spre sănătatea dvs. şi a celor dragi.
Uleiurile presate la rece – cele mai sănătoase
Sunt considerate cele mai sănătoase, dar sunt şi cele mai scumpe, întrucât se obţin prin metode tradiţionale, cu randamente foarte scăzute. Se numesc presate la rece, deoarece extracţia se face prin presiune, la temperaturi care nu depăşesc 50 de grade Celsius, aşa încât să nu fie alterată categoria cea mai importantă de substanţe pe care o conţin, şi anume: grăsimile nesaturate. Aceste grăsimi, numite şi sănătoase, au darul de a curăţa arterele, de a menţine echilibrul hormonal, de a scădea procentul de colesterol rău (LDL) şi de a creşte procentul de colesterol bun (HDL). Practic, un consum constant de uleiuri presate la rece este o garanţie a sănătăţii sistemului cardiovascular, a celui endocrin şi a pielii. Din păcate, începând din 1930, o nouă metodă a început să înlocuiască presarea la rece, folosită până atunci de mii de ani, şi anume: presarea la cald.
Uleiurile presate la cald – tolerate
Dacă prin metoda la rece se poate obţine aproximativ 40% din conţinutul de ulei al seminţelor, ei bine, prin încălzire la temperaturi de 160-210 grade Celsius sau chiar mai mult, procentul de extracţie ajunge până pe la 70%. Adică aproape dublu! Ce-i drept, la aceste temperaturi, multe dintre grăsimile sănătoase se transformă în grăsimi nesănătoase. Mai mult decât atât, o mulţime de vitamine şi alte substanţe valoroase din punct de vedere nutritiv şi terapeutic sunt distruse. Iar nutrienţii care mai supravieţuiesc după presarea la cald vor fi cu siguranţă ucişi în următorul ciclu de procese la care vor fi supuşi – rafinarea.
Continuarea: FormulaAs
Publicitate și alte recomandări video