vineri, 29.03.2024
Curtea de Apel va decide asupra retrocedării a peste 5 hectare în Bucium. Cererea a fost înaintată de de urmaşii lui Adolf Theitler. Peste 4 ha reprezintă fosta vie Kogălniceanu. Tribunalul a decis retrocedarea acestui teren, iar pentru suprafaţa de 1,1 ha a fost trimisă o cerere către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, pentru soluţionare. Procesul a fost început în urmă cu peste două decenii de Carol Theitler, fiul lui Adolf. După moartea lui Carol, acţiunea este continuată de fiul său.
Încă o bucată din fabuloasa avere a unuia dintre cei mai bogaţi ieşeni este pe cale să se întoarcă în familie. Pe rolul Curţii de Apel ieşene a intrat miercuri dosarul unei proprietăţi în valoare de aproximativ 3 milioane de euro amplasată într-una dintre cele mai vânate zone ale oraşului. În primă instanţă, magistraţii Tribunalului au dispus retrocedarea, ocazie cu care au predat juriştilor Primăriei şi un scurt curs de drept succesoral interbelic.
În urmă cu peste 20 de ani, un evreu ieşean emigrat în Israel, Carol Theitler, a început un război de uzură pentru recuperarea fostelor proprietăţi deţinute cândva de tatăl său, Adolf. Acesta murise în 1930, iar soţia sa, aproape 60 de ani mai târziu, în Israel. Singurul frate al lui Carol murise în timpul Pogromului. Rămas singur, Carol Theitler a recuperat pas cu pas o parte din averea trecută în proprietatea statului în perioada comunistă. Una dintre ultimele bătălii, bătrânul a purtat-o pentru via Kogălniceanu din Bucium.
În 1919, Adolf Theitler cumpărase două vii alăturate, în fosta comună Buciumii. Pe atunci, comuna era reşedinţa plasei Codru. Acum, e un simplu cartier al Iaşului. Proprietatea era formată din via Kogălniceanu, în suprafaţă de 5,5 ha şi via Antimiu, de 6 ha, la care se adăuga încă aproximativ un hectar, ocupat de diverse clădiri. După moartea lui Adolf, soţia sa, Paula, a rămas tutorele legal al celor doi copii minori, Carol şi Jacques. La începutul anilor ’50, Paula Theitler a oferit ca donaţie Ministerului Agriculturii toate proprietăţile funciare ale fostului său soţ. În perioada comunistă, "donarea" averii către stat era un pas obligatoriu pentru majoritatea evreilor care voiau să emigreze în procesul de obţinere a paşaportului. În ansamblul fostului conac al lui Theitler aveau să funcţioneze ulterior o secţie de poliţie şi sediul mai multor societăţi comerciale.
Imediat după apariţia Legii 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv de stat, Carol Theitler a cerut casa şi via Kogălniceanu înapoi. O nouă cerere a fost depusă în 2005, după apariţia legii 247 privind reforma în domeniul proprietăţii. În 2007, Comisia municipală de fond funciar a propus restituirea viei Kogălniceanu. Propunerea a fost respinsă însă un an mai târziu de Comisia judeţeană de la nivelul Prefecturii. Contestaţia depusă de Theitler a fost respinsă de Tribunal, care a trimis dosarul înapoi la comisia municipală. Aici, rezultatele au fost altele decât iniţial. Primăria a constatat că ansamblul fostului conac, format din patru clădiri, este deţinut parţial de municipalitate, iar restul este împărţit de societăţi comerciale, fiind împărţit între Tehnostar SA, Casa Lux SRL şi ApaVital. Pentru bucata sa din proprietate, Primăria a respins cererea în 2015, apreciind că nu fuseseră depuse acte care să demonstreze dreptul de proprietate al lui Carol Theitler. Pentru restul proprietăţii, Primăria l-a trimis pe evreu la societăţile care îl administrau. De aici, procesul, început la numai o lună după decizia municipalităţii. Carol Theitler nu a mai apucat nici măcar începutul procesului. În vârstă de 91 de ani, a murit la trei săptămâni după emiterea dispoziţiei de respingere emisă de Primărie. A mai apucat să semneze acţiunea în instanţă, depusă la Tribunal la o săptămână după moartea sa. Bătălia a fost continuată de fiul său, Jacques.
În instanţă, Primăria a cerut respingerea plângerii, reiterându-şi opinia că nu fuseseră demonstrate drepturile lui Carol Theitler. În fond, proprietatea fusese donată statului de către mama sa, deci nu se putea spune că ar fi fost preluată abuziv. De asemenea, nu exista nicio dovadă că via şi clădirile trecuseră vreodată în proprietatea lui Carol Theitler. A fost ideea în jurul căreia s-au concentrat dezbaterile.
Judecătorii au constatat că actul din 1951 nu putea fi considerat o donaţie efectivă. Nu a fost găsită nicio dovadă că oferta Paulei Theitler a şi fost acceptată de Ministerul Agriculturii. Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale a arătat că nu deţine în evidenţele aferente anului 1951 vreun act de donaţie în care să apară Paula Theitler ca donator şi statul, ca donatar. În plus, au remarcat judecătorii, Paula Theitler nici nu şi-ar fi putut moşteni soţul. Era un aspect pe care juriştii Primăriei se pare că nu îl cunoşteau. "Instanţa reţine că fostul proprietar, Theitler Adolf nu putea fi moştenit de către soţia sa Paula Theitler, ci de către fiii săi (care erau minori în anul 1930 la data decesului acestuia), întrucât Legea nr. 39/1944 privind dreptul de moştenire al soţului supravieţuitor a apărut abia în anul 1944, ulterior deschiderii succesiunii lui Theitler Adolf, iar Paula Theitler a primit spre administrare, pentru fiii săi minori, averea rămasă dupa Adolf Theitler, astfel încât aceasta nu putea face acte de dispoziţie în calitate de proprietar", au precizat magistraţii. În lipsa unui act care să arate cum a ajuns proprietatea Theitler în patrimoniul statului, judecătorii au apreciat trebuie prezumată preluarea abuzivă, fără un titlu valabil. De altfel, cazurile în care proprietarul era scos din casă în timpul nopţii fără să-şi poată lua nici măcar un rând de haine erau frecvente în anii ’50. "În mod eronat a fost respinsă cererea d-lui Carol Theitler cu argumentarea că nu a depus înscrisuri din care să rezulte preluarea abuzivă a imobilului, atât timp cât nu a existat un titlu de preluare a imobilului, însă situaţia acestuia releva în mod clar preluarea abuzivă, în fapt, de către Stat, a acestui bun. În consecinţă, Primarul Municipiului Iaşi trebuia să dispună cu privire la fondul cererii formulate", au conchis judecătorii.
Aceştia au dispus restituirea în natură a 41.858 mp din fosta vie Kogălniceanu, identificaţi în cadrul unei expertize depuse la dosar. Pentru o altă suprafaţă de 11.431 mp şi clădirile aflate pe ea, s-a dispus transmiterea cererii către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, în vederea soluţionării. Pentru o altă suprafaţă, de 1.711 mp, notificarea va ajunge la ApaVital. Municipalitatea a declarat apel împotriva sentinţei Tribunalului. După şase ani de proces, dosarul va intra în faza sa finală în faţa Curţii de Apel, care urmează să stabilească primul termen de judecată.
Cuvinte cheie: + Kogălniceanu, vie, Bucium, retrocedare
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |