Ultimul val
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Ultimul val

GALERIE
catalin onofrei
  • catalin onofrei
- +

Câţi oameni au înţelepciunea de a se îndoi de lucrurile în care cred cu atâta tărie?

Volumul “Iluzia Cunoaşterii”, de S. Sloman şi P. Fernbach, a apărut în anul 2017, înaintea pandemiei de Covid-19, dar atinge tangenţial, în câteva capitole, la nivel general, chestiunea opoziţiei unor oameni faţă de vaccinare.

Potrivit autorilor, în Statele Unite, circa 10% dintre părinţi refuză să-şi vaccineze odraslele împotriva aşa-ziselor boli ale copilăriei - în realitate maladii contagioase de mare risc. Drept urmare, pojarul, care fusese deja eradicat, a reapărut, înregistrându-se peste 600 de cazuri în anul 2014. Împotrivirea părinţilor faţă de vaccinare împrumută deseori un limbaj pseudoştiinţific. Deşi aduce în discuţii statistici de toate felurile, şi elogiază, în mod corect, stilul de viaţă sănătos, ce poate ţine la distanţă bolile, argumentul suprem invocă lipsa de credibilitate a specialiştilor, în general, şi a medicilor, în particular, văzuţi ca nişte simpli oameni, supuşi aşadar greşelilor.

Pentru că această situaţie de respingere a ştiinţei se manifesta, în urmă cu 40 - 50 de ani, şi în Marea Britanie, Societatea Regală din Londra a desemnat în 1985 un profesor de la Oxford, Walter Bodner, să propună soluţii de ieşire din impas. Intuiţia lui Bodner, intitulată teoria deficitului, a fost că opoziţia faţă de ştiinţă este indusă de absenţa înţelegerii. Conform acestui model, sentimentul antiştiinţific este determinat de un deficit de cunoaştere şi va dispărea după ce acest deficit va fi înlăturat.

Au urmat decenii de investiţii masive atât în tehnologizarea şcolilor britanice, care au fost dotate cu laboratoare ultramoderne, cât şi în promovarea educaţiei ştiinţifice în rândul elevilor, dar şi al publicului. Rezultatul? Procentul britanicilor refractari la vaccinare a rămas constant, părinţii răstălmăcind cu nonşalanţă cunoştinţele acumulate. Astfel, creşterea numărului de copii bolnavi de pojar era explicat tocmai prin folosirea la scară tot mai largă a vaccinului împotriva rujeolei! Concluzia Societăţii Regale din Londra? Teoria deficitului s-ar putea să fie greşită!

Dar dacă nu lipsa cunoştinţelor îi face pe anumiţi oameni să respingă ştiinţa (nu însă şi tehnologia, după părerea mea, căci mobil are toată lumea, inclusiv conspiraţioniştii!) ce anume îi motivează? Cel mai nou răspuns face referire la falsele credinţe ce ne jalonează viaţa, credinţe ce se bazează pe false modele cauzale. Un exemplu? Mulţi resping organismele modificate genetic mai ales de teama că ar produce o alterare a propriului ADN. 

Autorii arată că respectivele credinţe sunt foarte greu de schimbat întrucât antrenează valori şi identităţi ce sunt împărtăşite de comunitatea din care facem parte. Întotdeauna aceste valori sunt considerate superioare celor acceptate şi propagate de alte grupuri. Pentru că istoria a arătat că nimeni nu vrea să pară mai prost decât altul, primul pas în corectarea falselor credinţe este de a deschide mintea (mai degrabă inima, plusez eu!) în faţa ideii că atât individul cât şi comunitatea din care face parte este posibil să se fi înşelat. Dar câţi oameni au înţelepciunea de a se îndoi de lucrurile în care cred cu atâta tărie?

Probabil vom putea creiona un răspuns la întrebarea de mai sus după următoarele valuri de Covid-19!

Cătălin ONOFREI


 

 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

După Congresul PNL

Alexandru LĂZESCU

După Congresul PNL

În acest moment pare mai probabilă o formulă de guvern minoritar PNL - UDMR decât una în care să se refacă vechea coaliţie cu USRPlus.

Filmuletul zilei

opinii

Delta lui Bogdan Bârleanu

Nichita DANILOV

Delta lui Bogdan Bârleanu

Pe artist îl obsedează nu atât peisajul în sine, cât relaţia dintre elementele primordiale, apă, pământ şi cer, mirajul pe care îl poţi vedea răsfrângându-se în fiecare bob de rouă sau în fiecare respiraţie a stufului şi a ierbii ce se ridică în văzduh. Adevăratul mister al începutului de lume îl putem regăsi aici. Peste împărăţia apelor, simţi plutind şi azi cuvântul şi sufletul lui Dumnezeu.

Taberele mele

Michael ASTNER

Taberele mele

Prima mea tabără? La Cisnădie!? În vacanţa de iarnă!? Nu ştiu cum am ajuns eu să merg în tabăra aia, de ce, în plus la doi paşi, la circa 40 km de la Apoldu de Sus?

Etimologicale pescăreşti (V)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (V)

Speculaţiile etimologico-istorice continuă cu o discuţie despre denumirile vaselor moderne.

pulspulspuls

Iaca un partid şi pentru Gigi!

Iaca un partid şi pentru Gigi!

Pentru că tot e uichend şi, aşa cum am mai zis, nu vrem să vă mai amărâm pandemia cu acreala din politica actuală, am zis că, iată, să vă mai prezentăm şi fate ancorate în sinergia trecutului. 

Caricatura zilei

Victorie Cîțu

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.