În ultimul raport asupra inflaţiei, BNR schiţează cinci provocări semnificative: majorarea accizelor, liberalizarea preţurilor la energie, situaţia economică a UE, politica monetară a Fed, preţurile materiilor prime pe plan extern. S-ar mai putea adăuga, însă, alte cinci: evaziunea asociată majorării taxelor, comprimarea consumului, absorbţia deficitară, fraudarea fondurilor europene, cosmetizările electorale şi sugrumarea investiţiilor.

Anul viitor se anunţă dificil din mai multe puncte de vedere. Vom avea parte încă din start de scumpirile în lanţ, propagate de acciza majorată la combustibil, dar şi o tendinţă de creştere a evaziunii, cum se întâmplă de obicei ca reacţie la creşterea fiscalităţii. Continuă liberalizarea preţurilor la energie, este an electoral, iar paralizia autorităţilor este proverbială în acest din urmă context. Economia europeană, de care depinde în mare măsură cea românească, nu dă semne viguroase de revenire - ba dimpotrivă.

Pentru economie în 2014 se cam anunţă tsunami. Majorarea cu 7 eurocenţi/litru a accizei pentru combustibili, dublată de indexarea accizei în funcţie de inflaţie şi nu raportată la cursul de schimb euro/leu, ca până acum, ar putea urca cu 7% preţul combustibililor. Prin urmare, scumpirile în lanţ, la nivelul întregii economii, nu ne vor putea ocoli, combustibilul intrând în structura majorităţii costurilor de producţie cu o pondere de circa 30%.

Culmea, creşterea accizelor a fost gândită de reprezentanţii Guvernului pentru atragerea de bani suplimentari la buget, în condiţiile în care ţintele fixate pentru acest an n-au fost atinse. Potrivit premierului, gaura se cifrează până acum la 3,5 miliarde lei. Vom încasa, însă, mai mult în 2014? E greu să fii optimist, în condiţiile în care experienţa de până acum a demostrat că majorarea accizelor duce la evaziune.

Calendarul liberalizării preţurilor la energie merge mai departe. În 2014 vom avea finalizată liberalizarea la gaze pentru consumatorii industriali. Mie mi se pare că aceasta reprezintă o amenţinţare importantă într-o economie afectată deja de un număr impresionant de insolvenţe. Mai apoi economia contează într-o proporţie covârşitoare pe consum (80% este contribuţia sa la formarea PIB), iar orice veste proastă privind evoluţia veniturilor ameninţă viitoarea creştere economică.

Pentru că suntem adevăraţi specialişti la absorbţia deficitară, dar şi la fraudarea fondurilor europene, România va trebui să platească CE, pentru deficienţe în sistem, peste un miliard de euro, datoria de 5% din alocarea financiară totală fiind preluată de către bugetul de stat si apărând, automat, la deficit. Apoi 2014 ne va aduce o economie şi mai fragilă pentru că România are grosul schimburilor comerciale cu UE, economia locală fiind legată ombilical de cea europeană. Cuvântul de ordine pentru anul care vine este creşterea încasărilor la buget  prin majorarea acczielor, taxe speciale pe proprietatea companiilor, etc. Statul va încerca să protejeze cele mai sărace segmente ale populaţiei prin majorări de salariu minim şi indexarea pensiilor, dar investiţiile publice vor fi din nou sacrificate, după cum s-a întâmplat şi în acest an. Din păcate, încercările de atragere a investitorilor străini care să umple golul bat pasul pe loc ca de mulţi ani încoace, datorită instabilităţii legislative.

Anul 2014 este electoral, cu alegeri europarlamentare şi prezidenţiale. În buna tradiţie de până acum, anii electorali aduc cosmetizări ale situaţiei generale din economie, căci nu se pot lua decizii impopulare, nu?, dar şi o paralizie a activităţii administrative.

Nu-i aşa că intuiţi ce an ne aşteaptă?

Ing.dr.ec Traian Dobre