Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Un ascensor va fi viitorul călătoriilor spre Lună? Spunem adio călătoriei cu racheta

GALERIE
calatorie luna
  • calatorie luna
- +

Lansarea unei rachete face ca o călătorie spre Lună să fie scumpă, dificilă şi periculoasă. Colin Stuart, astronom, autor şi comunicator, prezintă în BBC Science Focus Magazine un alt mod în care se va putea călători dus-întors.

Ce vedeţi atunci când vă uitaţi la Lună? Frumuseţe? Cratere? Unii oameni văd dolari. Uneori, satelitul nostru natural este numit „al optulea continent al Pământului”, pentru că este doldora de resurse greu de trecut cu vederea. O formă rară de heliu, heliu-3, ar putea fi folosită în centrale energetice de fuziune pe Pământ. Elemente rare, ca neodimul, ar putea fi extrase şi trimise acasă ca să fie utilizate în telefoane inteligente şi alte dispozitive.

Dar cum se poate ajunge acolo fără a risipi tot profitul pe rachete? Conform unui studiu publicat în 2019, răspunsul ar putea fi un ascensor lunar. Un cablu ancorat de suprafaţa lunară s-ar întinde pe aproape 400.000 km până acasă. Nu poate fi legat direct pe Pământ, din cauza mişcărilor relative ale celor două corpuri, aşa că s-ar termina sus, pe orbita terestră.

Astfel ar fi plasat deasupra deşeurilor noastre spaţiale, o problemă în creştere cu lansarea de noi sateliţi. Navete robotice acţionate de Soare s-ar mişca în sus şi-n jos pe cablu, acţionând ca o bandă de conveior pentru transportul preţioaselor resurse.

Poate că pare un proiect din altă lume, dar Zephyr Penoyre şi Emily Sanford – doi doctoranzi în astronomie de la Columbia University care au elaborat studiul – cred că ar putea fi făcut cu câteva miliarde de dolari.

Pentru comparaţie, Jeff Bezos lichidează în fiecare an cam un miliard de dolari din acţiunile sale la Amazon ca să-şi finanţeze compania de turism spaţial Blue Origin. Programul Artemis de la NASA, care va trimite pe Lună mai târziu în acest deceniu prima femeie astronaut şi primul astronaut de culoare, costă 86 de miliarde. Un alt studiu a estimat că un lift lunar şi-ar recupera costurile în numai 53 de curse, într-atât de valoroase sunt resursele de pe Lună.

Cablul, care nu ar trebui să fie mai gros decât un creion, ar cântări 40 de tone – sarcină perfect accesibilă rachetelor moderne ca Starship. Spre deosebire de un ascensor spaţial care ar porni de pe Pământ, liftul lunar care se va opri în imediata apropiere a planetei nu ar mai trebui să învingă uriaşele forţe gravitaţionale.

Iar Luna nu are atmosferă, ceea ce simplifică lucrurile. Aceasta înseamnă că materiale existente, precum Kevlarul, ar fi necesare pentru cablu, în locul unora super-rezistente care ar trebui inventate.
Ar putea fi combinate şi cele două idei. Presa de stat chineză a prezentat în aprilie 2021 ideea unei „scări a cerului”. Aceasta ar fi un troliu care să ridice o navă cosmică până la o staţie spaţială pentru a zbura apoi spre Lună şi a întâlni un alt lift care s-o coboare pe suprafaţa lunară.

Ideea ascensoarelor spaţiale este veche de peste un secol, fără să fi progresat. Dar dacă mai mulţi oameni – sau mai degrabă corporaţii – ar prinde poftă să facă grămezi de bani, am putea asista în deceniile următoare la versiunea lunară a goanei după aur. Ascensoarele s-ar putea dovedi factorul care va ţine costurile jos şi va face profiturile să ajungă chiar până la cer.

SURSA: hotnews.ro

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri