Un caşcaval produs într-un judeţ vecin Iaşului, al şaptelea produs românesc recunoscut şi protejat în UE
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 14.05.2021

Un caşcaval produs într-un judeţ vecin Iaşului, al şaptelea produs românesc recunoscut şi protejat în UE

GALERIE
cascaval saveni
  • cascaval saveni
- +

Comisia Europeană a aprobat joi înscrierea produsului românesc ''Caşcaval de Săveni'' în registrul produselor care beneficiază de Indicaţie Geografică Protejată (IGP), informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

"Caşcavalul de Săveni este o brânză maturată produsă în regiunea Botoşani. Produsul se distinge prin perioada lungă de maturare (60 de zile), care îi permite să dobândească o consistenţă omogenă precum şi o culoare mai pronunţată. Gustul are accente de miez de nucă, uşor amărui datorită fermentaţiei. Condiţiile climatice locale sunt favorabile dezvoltării păşunilor naturale bogate într-o floră diversificată contribuie la calitatea laptelui utilizat pentru producţia Caşcavalului de Săveni", subliniază Comisia Europeană.

Această nouă indicaţie se va alătura celor 1.450 de produse deja protejate la nivel european, a căror listă este disponibilă în baza de date a denumirilor şi înregistrărilor (DOOR).

România avea anterior şase produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, din care cinci Indicaţii Geografice Protejate (IGP): Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, scrumbia de Dunăre afumată şi Cârnaţii de Pleşcoi. Produsul Telemea de Ibăneşti este înregistrat pe sistemul de calitate Denumire de Origine Protejată (DOP).

La Comisia Europeană se mai află depuse documentaţiile pentru încă patru produse în scopul dobândirii protecţiei europene, din care patru pentru sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată: Telemea de Sibiu, Salată cu icre de Ştiucă de Tulcea, Plăcinta dobrogeană şi un produs Salata tradiţională cu icre de crap pentru dobândirea protecţiei europene Specialitate Tradiţională Garantată.

Aproximativ 20 de produse au mai fost identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european, respectiv Telemea de Vaideeni (judeţ Vâlcea), Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de ştiucă, Virşli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc. AGERPRES

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Este nevoie de consultanţă din partea fostei soţii a lui Relu Fenechiu

Toni HRIŢAC

Este nevoie de consultanţă din partea fostei soţii a lui Relu Fenechiu

Când interesul privat este mare, iar responsabilitate aproape inexistentă, expertiza liberalilor urcă la cote ameţitoare. Când urgenţa publică cere însă sacrificiu, iniţiativa lor dispare. Reglementările devin sfinte. Lipsa de iniţiativă a autorităţilor în vremuri cu totul excepţionale ar intra mai degrabă la zădărnicirea combaterii bolilor decât nepurtarea măştilor.

Filmuletul zilei

opinii

„Viaţa mea e un roman”

Alexandru CĂLINESCU

„Viaţa mea e un roman”

Am expus aici o părere strict personală. Şi ca să nu existe nici o ambiguitate: nu ţin jurnal, nu-mi voi scrie memoriile, dar citesc cu plăcere şi cu interes - atunci când merită - jurnale şi memorii.

Lenin şi Ştefan cel Mare

Radu POPESCU

Lenin şi Ştefan cel Mare

Socialiştii şi medalia de AUR.

Complexul Cultural Ieşean

George PLEȘU

Complexul Cultural Ieşean

În timpul unei dezbaterii pe care am organizat-o anul trecut, intitulată „Cultura şi oraşul”, l-am întrebat pe Ştefan Teişanu, directorului Centrului Cultural Clujean, despre oportunitatea înfiinţării unei astfel de instituţii la Iaşi. Răspunsul primit a deranjat orgoliile unei părţi din publicul prezent, dar a atins un subiect sensibil, pe care rar avem curajul să-l abordăm pe plan local. Astfel, în glumă, a sugerat ca instituţia similară din Iaşi să fie numită „Complexul Cultural Ieşean”, cu referire la modul în care fosta capitală culturală a României se raportează la statutul demult pierdut.

pulspulspuls

Mr Ciorăpel de la Iaşi

Mr Ciorăpel de la Iaşi

Iacătă, dragilor, că nu degeaba îl remarcam aicea la rubricuţă în Postul Mare pe junele conţilier USR de 26 de ani în comiţia Cozetei, la ieşirea de la negocierile cu Chirica, pe viitorul acuzat de trădare Mr. Ciorăpel! 

Caricatura zilei

Lupii manifestanți

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.