Marile oraşe, mai conectate la economia mondială fiind, au o capacitate de rezilienţă superioară celor mai puţin mari. Chiar şi în zona intermediară a ierarhiei urbane, cea a oraşelor regionale (aşa cum e şi Iaşul), se observă o capacitate sporită de adaptare şi chiar transformare a economiilor urbane aflate într-o mai mare măsură sub incidenţa mondializării. Devenind jucători ai economiei globale, polii urbani regionali intră în competiţie directă cu marile oraşe ale altor teritorii naţionale. Cu o accesibilitate redusă la nucleul economic european, din cauza absenţei unor relaţii terestre rapide, oraşul nostru înregistrează câteva performanţe economice, mai ales, în activităţile specifice domeniilor IT&Outsourcing.

Dinamica la Iaşi a acestor sectoare, inclusiv situaţia din punctele de lucru (8 mii de activi la finalul anului 2014, aproximativ 13,5 mii în 2016 şi peste 16 activi estimaţi pentru finalul anului 2017 - cf. bazei de date Extind coroborată cu cea a siteului topfirme.com), a fost susţinută deopotrivă de intrarea pe piaţa locală a unor noi companii multinaţionale: Almaviva, Fortech, ESET, Accesa, Preh sau CRF Health, de extinderile de activitate ale principalelor companii multinaţionale sau naţionale care s-au implantat în anii anteriori: Amazon, Unicredit, Centric, Ness, Conduent/Xerox, Continental, Levi9, Pentalog, SCC,  Gemini CAD Systems, RomSoft sau de numeroasele start-up-uri. Această extindere a activităţilor s-a suprapus unei dinamici extraordinare a stocului de birouri, de la 142 mii mp. la finalul anului 2014 (cf. bazei de date JLL şi Extind), la 235 mii mp., în primul trimestru al anului 2017, conform statisticii PIN Map (Extind şi Departamentul de Geografie a UAIC). De fapt, aceast stoc era deja atins în ultimul trimestru al anului 2016.

Mai interesante sunt evoluţiile în ceea ce priveşte populaţia activă în aceste domenii în ultimii doi ani. Estimările realizate de către echipa PIN Map pe baza unor anchete duc la peste 18,5 mii numărul de persoane ocupate în domeniile IT&Outsourcing în 2018. Cel mai probabil, Iaşul va trece pragul de 20 mii în anul current. Aceste evoluţi nu pot fi confirmate încă de sursele statistice oficiale.

De ce am afirmat că evoluţia din ultimii doi ani e mai interesantă?! Pentru că din ecuaţia acesteia lipseşte dinamica stocului de birouri. Doar vreo câteva sute de metri pătraţi au intrat pe piaţa ieşeană în intervalul delimitat de trimestrul al IV-lea 2016 - trimestrul al III-lea 2018, incluzând aici şi cea mai mica clădire de birouri a Iaşului, cea apărută în locul fostului club sportiv Voinţa.

Această perioadă mai puţin fastă în care investitorii imobiliari s-au orientat exclusiv către investiţiile în rezidenţial (pe care le consider exagerate!) se pare că s-a încheiat în ultimile luni ale anului trecut, când stocul ieşean de birouri a început din nou să crească. Primele clădiri de birouri ce au apărut în această fază nouă de creştere, ce se va extinde până la finalul anului curent (posibil şi în primul trimestru al anului viitor), au fost Baza 3 (prima etapă a proiectului) şi Unique Residence. Anul acesta au mai intrat pe piaţa office a Iaşului, ori vor intra foarte curând: EGros 1, MCM, Baza 3 (a doua etapă), astfel încât la finalul celui de-al II-lea trimestru, Iaşul va avea un stoc de peste 260 mii mp. Până la finalul anului, piaţa ieşeană se va îmbogăţi şi cu alte clădiri, precum: EGros 2, Deco 2, Evo 2 şi foarte probabil Flux 2 (clădirea de birouri de pe Splai Bahlui, de lângă Şandru Office). Însumate stocului actual, aceste noi clădiri de birouri vor duce Iaşul la 281 mii mp. Dacă ultima clădire nu va fi finalizată anul acesta, vom rămâne la 272 mii mp.

Necesarul de clădiri de birouri a Iaşului e foarte mare! Atât de mare, încât toate companiile importante ce intenţionează să se extindă sunt cu ochii pe clădirile nou apărute sau pe cele anunţate. EGros a devenit încă din faza de construcţie a cincea clădire Continental, Baza 3 a adus o nouă intrare importantă în zona IT&Outsourcing (Osram - Continental), iar Unique Residence a fost închiriată deja de către una dintre companiile cele mai reprezentative ale Iaşului.

Creşterea importantă a numărului de angajaţi în IT&Outsourcing-ul ieşean s-a realizat în ultimii doi ani doar prin densificarea locurilor de muncă în stocul de birouri existent şi insuficient al Iaşului. A fost o evoluţie mai degrabă inerţială, bazată pe o imagine de marcă bună a oraşului în ceea ce priveşte sectoarele de vârf ale economiei, un brand valabil la jumătatea deceniului actual, dar care riscă să devină în foarte scurt timp unul nesustenabil. "În lipsa unor dezvoltări de birouri moderne în viitorul imediat (2019-2020), companiile multinaţionale prezente în Iaşi vor reorienta noile proiecte spre alte oraşe de pe Glob unde au operaţiuni, iar oraşul nostru va pierde locuri de muncă pe termen mediu şi lung." - Dan Zaharia, senior consultant Extind.

Au fost (şi încă sunt) amânate mari intrări pe piaţa IT&Outsourcing locală (alături de cea timişoreană, a III-a din ţară, după cea a Bucureştilor şi cea a Clujului). Din punctul meu de vedere, în urmatorii doi ani, 50 de mii de mp. de birouri ar fi absorbiţi instantaneu. Dacă inteligenţa artificială sau o criză economică mondială nu vor face prea multe victime, în cinci ani necesarul de birouri al Iaşului se va dubla faţă de cel actual. Proiectele anunţate, ca de exemplu cei aproximativ 100.000 mp cu care vine proiectul Silk reprezintă o veritabilă gură de oxigen pentru economia viitoare a oraşului nostru! Mai multe, săptămâna viitoare.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi