anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

vineri, 20.05.2022

Un cincinal al dezvoltărilor Office? (III)

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Atât de mare a fost şi rămâne nevoia de livrări pe piaţa office locală, încât cei 54 de mii mp ce vor fi livraţi în ciclul de creştere actual, ce se va extinde până în primul trimestru al anului 2020 vor fi insuficienţi dezvoltării domeniilor IT&Outsourcing la Iaşi.

La o simplă privire a statisticilor realizate pentru Europa central-estică de către marii consultanţi imobiliari specializăţi în piaţa office, precum Colliers International, JLL sau Cushman & Wakefield, putem observa câteva caracteristici spaţiale ale evoluţiei stocului de birouri. Dintre acestea aş menţiona două, ca fiind cele mai importante: existenţa unui gradient vest-est de maturizare a pieţei office, dar şi faptul că dimensiunea stocului de birouri teritorializat la nivelul aglomeraţiilor urbane ţine cont de ierarhia urbană şi, mai ales, de cea politico-administrativă. Din această ultimă perspectivă, există o asimetrie evidentă între stocurile de birouri din oraşele capitală (e real faptul că acestea sunt şi oraşele primat la nivelul naţional) şi oraşele regionale, ce ocupă palierele secundare sau terţiare în sistemele urbane naţionale ale arealului central şi est european.

Coroborând cele două caracteristici principale, stocul de birouri relevă o ierarhie dominată de capitalele de talie mare ale arealului - inserate din ce în ce mai profund în relaţiile economice mondiale. De timpuriu devenite parte a sistemului economic global, Viena şi Atena conduc în ierarhia stocului de birouri cu aproximativ 6-6,5 milioane mp. Pe locul al treilea, dar cu o ritm impresionant de creştere, se instalează Varşovia (peste 5 milioane de mp în 2018, cu perspective de livrare până la finalul anului în curs a încă aproximativ 0,4-0,5 milioane mp). Următoarele paliere sunt ocupate de Budapesta, Praga şi Bucureşti (2,7-3,3 milioane mp), Kiev şi Sofia (1,8-1,9 milioane mp) etc. Chiar şi capitalele mai modeste dimensional, precum Bratislava, Zagreb şi Ljubljana au undeva între 1-1,5 milioane mp de birouri. Între oraşele regionale ale arealului, ce nu au funcţia de capitală, doar Cracovia şi Wroclaw au depăşit 1 milion de mp. La acestea se adaugă aglomeraţia Tri City (centrată pe Gdansk), Poznan, Katowice şi Lodz din Polonia, Salonik (Grecia) şi Brno (Republica Cehă), ce depăşesc sau se apropie de jumătate de milion de mp. Iaşul, alături de cele mai bine cotate oraşe româneşti, ucrainiene, bulgăreşti şi câteva oraşe din eşalonul al doilea al Poloniei şi Republicii Cehe se află pe nivelul următor cu stocuri cuprinse între 200 şi 370 mp.

De ce există un ecart atât de mare între capitale şi oraşele secundare? Răspunsul îl găsim în structura clienţilor clădirilor de birouri, ce e mult mai complexă în cazul primei categorii. Instituţiile publice naţionale sau internaţionale (europene, uneori mondiale - în cazul Vienei), dar şi marile companii naţionale ocupă o bună parte a stocului. În cazul oraşelor secundare, structura ocupării stocului de birouri e mult mai simplă. În cazul majorităţii acestor oraşe, stocul de birouri e ocupat în primul rând de companiile ce activează în domeniile IT&Outsourcing, cu valori ce depăşesc adesea 50% din stoc, ajungând, nu de puţine ori, şi la peste 70%. Este şi cazul Iaşului. Din această pricină, orice sincopă apărută în evoluţia stocului de birouri se poate repercuta într-o manieră negativă şi în evoluţia acestor domenii. Faptul că dezvoltarea economică a oraşului nostru s-a datorat în bună măsură acestui sector, absenţa livrărilor de clădiri de birouri pe un timp îndelungat (la această scară, 1-2 ani) poate fragiliza într-atât economia locală, încât să asistăm la apariţia unui nou declin. Nu e o temere nefondată, având în vedere că în mediile economice se vorbeşte din ce în ce mai mult de apropierea unei noi crize economice globale (să sperăm că nu la fel de agresivă, precum cea de la finalul deceniului trecut, prelungită în spaţiul românesc şi în primul an al deceniului nostru), iar reprezentanţii mediului tehnic vorbesc deja de intrarea într-o nouă fază de evoluţie bazată pe utilizarea inteligenţei artificiale, dar şi pe creativitate.

În ultima parte a textului de acum două săptămâni îmi exprimam îngrijorarea cu privire la maniera de evoluţie a pieţei office a Iaşului - una presărată de numeroase sincope, ultima dintre ele, ce s-a manifestat între trimestrul al IV-lea al anului 2016 şi trimestrul al III-lea 2018 fiind cea mai gravă. În acest interval de doi ani, practic stocul de birouri al Iaşului a rămas neschimbat. Atât de mare a fost şi rămâne nevoia de livrări pe piaţa office locală, încât cei 54 de mii mp ce vor fi livraţi în ciclul de creştere actual, ce se va extinde până în primul trimestru al anului 2020 vor fi insuficienţi dezvoltării domeniilor IT&Outsourcing la Iaşi.

Această plafonare timp de doi ani a stocului de birouri, deşi nu s-a repercutat şi asupra stagnării numărului de angajaţi, companiile evoluând prin îndesirea locurilor de muncă în stocul existent, a avut totuşi o influenţă negativă în ceea ce priveşte poziţia Iaşului în contextul central-est european. Potenţialul de creştere al industriei la Iaşi, cel puţin pe termen scurt şi mediu, e mai redus acum în raport cu unele oraşe ce au pornit ceva mai târziu pe calea dezvoltării acestor domenii. Iată şi câteva exemple: Varna, în Bulgaria, Lviv, Charkiv, Dnipro, Odessa, în Ucraina, sunt oraşe ce se află într-o dezvoltarea fără precedent a stocurilor de birouri, care îl vor depăşi cu mult pe cel al oraşului nostru, dacă proiectele anunţate la Iaşi nu se vor implementa. Deja Charkivul şi Lvivul, cele două oraşe ce secondează Kievul în domeniile IT&Outsourcing, au depăşit în ultimii ani Iaşul ca număr de angajaţi (24 de mii, respectiv 30 mii angajaţi estimaţi pentru finalul anului în curs), iar potenţialul lor de creştere, la fel ca şi cel al celorlalte oraşe ucrainene amintite, e departe de a se fi epuizat. Proiecte de mai multe zeci de mii de mp de birouri vor deveni realitate în toate cele patru mari oraşe până în 2020, iar ca poli de talente sunt superioare ca dimensiune Iaşului (90-120 de mii de studenţi). Treptat, Ucraina se instalează în poziţia de lider în această zonă pe domeniile IT&Outsourcing, ajungând ca în acest an să depăşească 200 de mii de angajaţi, instalându-se pe poziţia a doua, după Polonia.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Nimic de salvat

Pavel LUCESCU

Nimic de salvat

Încăput pe mâna lui Barna, Ghinea, Drulă, Năsui şi prietenii, USR a devenit un soi de anexă libertariană a PNL, unde ar fi logic să şi sfârşească, alături de gaşca Câţu-Gorghiu.

opinii

Simple notaţii

Alexandru CĂLINESCU

Simple notaţii

Sorin Oprescu mi-a fost dintotdeauna profund antipatic, şi asta înainte să aflu despre matrapazlâcurile lui. Îmi părea un şmecher de „capitală”, un ins cu apucături golăneşti, vulgar şi agresiv. Îl situam cam pe aceeaşi treaptă cu Becali, deşi la acesta din urmă mai puteam detecta nişte urme de umanitate. Am aflat, în urma condamnării lui Oprescu, ceea ce, probabil, ştia destulă lume: doctorul lucra în stil mare, cerea şpăgi colosale, avea - precum mafioţii - oameni de încredere care îl protejau şi îşi asumau treburile riscante. 

Tencuiala antiseismică

Neculai SEGHEDIN

Tencuiala antiseismică

Desigur, o legendă urbană, unul din miturile care însoţesc toate amintirile, povestirile, convingerile legate de cutremur, care au dus la dezvoltarea unei adevărate culturi a seismului în România.

Love story la “om la lună”

George PLEȘU

Love story la “om la lună”

Se face curând un an de zile de când nu am mai scos din player-ul maşinii cd-ul cu albumul În caz de om la lună, strigaţi „om la lună, stânga/ dreapta” după caz.

pulspulspuls

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

PULS

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

Multă lumea ne-a tot întrebat în ultima vreme unde o fi dispărut din peisaj sinatoarea de Iaşi cu cea mai mare greutate (la quintale ne referim, nu la influenţă, evident), dar şi cu gura cea mai mare. Ei bine, stimaţi telespectatori, am apelat pentru un răspuns la această spinoasă problemă a politichiei locale, naţionale şi, de ce nu, chiar evropeneşti am putea spune, la aceeaşi sursă a noastră care ne-a spus câte una sau alta la momentul candidaturii ei la Iaşi pe listele auriste, când mai nimeni nu ştia de un’ s-o ia pe madam: adicătelea amicul Archibald Tănase, stimaţi telespectatori, că sigur vă era olecuţă dor de el, nu-i aşa?

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.